Greu de tine, Semedo!

„O să-l vadă el pe dracu’, domnul Semedo! O să avem grijă de el!”, avertiza Trică, într-un interviu din „Evenimentul zilei”. Nu se ştie ce-a văzut domnul Semedo la Cluj, dar de auzit, a auzit multe. Şi a înţeles […]

„O să-l vadă el pe dracu’, domnul Semedo! O să avem grijă de el!”, avertiza Trică, într-un interviu din „Evenimentul zilei”. Nu se ştie ce-a văzut domnul Semedo la Cluj, dar de auzit, a auzit multe. Şi a înţeles că nu era de bine ce i se striga din tribune.

Cei care pleacă la adversari sînt declaraţi, prin cutumă, trădători şi trataţi în consecinţă. Mai ales stranierii, fenomen destul de nou pe la noi. Pe cît de greu îşi apropie galeria jucătorii străini, pe atît de repede o pierd. Publicul uită şi nu iartă.
„Greu de mine!”, a oftat cu un surîs larg Semedo. Are dreptate. La 29 de ani, Steaua chiar este Real Madridul lui. Aici trebuie să arate ce are de arătat. Dar va fi greu, nici nu poate fi altfel, la un club exigent pînă şi cu propriile legende. Abia venise şi se aşteptau minuni de la el în meciul cu Bayern.

Cum a semnat, patronul Stelei a ţinut să sublinieze că ştie încă să deosebească culorile: „N-am mai vrut să iau negri la echipă, dar el e prea bun!”. Un mesaj de întîmpinare fără nuanţe. În fotbalul românesc nu prea e loc de ele. La Cluj tricourile cu numele lui Semedo au fost luate din raft şi aruncate la coş. Se întîmpla în timpul şedinţei de autografe a lui Culio şi Kone. Dovadă că în Gruia star-systemul e viu şi funcţionează.

A fost greu de Semedo cu Andone, care, se ştie din episodul Pape Diop, n-are încredere în fotbaliştii de culoare. Poate din acelaşi motiv pentru care patronul Stelei nu vrea negri la echipă. Sau poate nu. În fine, ieşit din graţiile anrenorului, Semedo a intrat în graţiile suporterilor: „Rămîi pentru noi!”. Peste două săptămîni, îl huiduiau. Poate aceiaşi suporteri. Sau poate nu.
Greu de Semedo! Greu de stranieri! Nici n-apucă să dea cu piciorul în minge şi sînt înghesuiţi în categoria „prieteni cu fotbaliştii”. A spus-o Balaci. Şi alţii. Mai rar se bagă de seamă că stranierii aduc şi plusvaloare. Altă mentalitate, alt stil. Altă fibră. Nu toţi sînt transferaţi cu mouse-ul de pe net. Şi nici unul dintre ei, absolut nici unul, nu are vreo vină pentru starea jalnică a fotbalului juvenil de la noi. Dar, dacă există nuanţe în fotbalul nostru, sînt rezervate românilor.

Golul ar putea fi singurul lucru uşor pentru Semedo. Peste un sfert din golurile CFR-ului în sezonul trecut i se datorează lui. N-a fost de-ajuns ca să-l scutească de huiduieli vineri seară. Tribunele, de la noi şi de aiurea, nu admit nuanţe. Culorile sînt culori.

„Greu de mine!”, a oftat Semedo. Pînă şi Lăcătuş a văzut că e greu de el. L-a mîngîiat pe ceafă, pentru că nu-i ajungea la creştet. În faţa jucătorilor, „Fiara” nu se înduioşează cu una, cu două. Dar are simţul nuanţelor.