Şi acum, apăraţi!
La fiecare gafă a lui Andrade, Pardo sau, cine ştie, Marinescu, e pomenit numele lui. Dacă există vreun lucru clar în toată ceaţa cu plecarea lui Coman, atunci ăsta este. Numele „fostului” a rămas ca o stafie şoptită în poarta […]
La fiecare gafă a lui Andrade, Pardo sau, cine ştie, Marinescu, e pomenit numele lui. Dacă există vreun lucru clar în toată ceaţa cu plecarea lui Coman, atunci ăsta este. Numele „fostului” a rămas ca o stafie şoptită în poarta Rapidului. Ca o umbră de care noii titulari nu pot scăpa, orice ar face. Era clar încă de pe atunci. Cine vine după Coman suportă o tensiune în plus.
Nu se ştie de ce, şefii din Giuleşti au crezut altceva. Au crezut că e mai important să-i dea o lecţie lui Coman. Şi i-au dat o lecţie. Despre ce anume, rămîne de văzut. Au etalat o sumă de zvonuri şi cifre (Coman a cerut atît, Coman vrea în străinătate, Coman vrea marea cu sarea şi cu petrolierele etc). Doar ca să demonstreze că nimeni nu e de neînlocuit. Iată filosofia care justifică orice, mai ales orgoliile conducătorilor.
Dar o echipă care vizează titlul şi grupele UEFA nu-şi permite să piardă un om de bază din motive filosofice. N-are voie să comită astfel de neglijenţe. Să trateze un post-cheie în economia echipei ca pe o chestiune de orgoliu personal. Dacă vrei să-ţi atingi obiectivul, fiecare detaliu contează. Pînă şi baxurile cu apă minerală, pînă şi înjurăturile de pe tuşă. Fiecare detaliu. Chiar şi cele din contractul lui Coman.
Cui i-a folosit demonstraţia asta de forţă verbală? Echipei? Bugetului echipei? La ce bun atît efort polemic, atîta mînie proletară? Coman a dezminţit şi a tot dezminţit, pînă s-a săturat. La urma urmei, el e unul, iar şefii Rapidului mai mulţi, fiecare cu ipoteza lui de lucru. Unitatea şi risipa de idei a conducerii din Grant împotriva unui jucător a avut ceva comic. Numai că, după meciul cu Poli, nu-i mai arde nimănui de rîs. Gluma s-a îngroşat.
Coman nu e perfect, nu e de neînlocuit, dar e greu de înlocuit. Pentru că are o calitate greu de găsit la un portar: e capabil să-şi ţină echipa în spate. Să-i dea siguranţă mai mult decît orice trio ofensiv. Andrade şi Pardo nu sînt nici ei perfecţi, dar se înlocuiesc unul pe altul. Au o mulţime de calităţi, mai puţin una: nu sînt Dani Coman. Nu contează de ce greşesc, pentru lipsa asta vor fi taxaţi de fiecare dată. Era clar de la început.
La un loc, îi costă mai ieftin pe şefii Rapidului. Brazilianul ia 50.000 de euro anual, spaniolul – 300.000 de euro. Dar greşelile lor costă mai scump echipa. De restul, pînă la 500.000, cît pretindea Taher că cerea Coman, să apere şefii.
Andrei Crăciun
Maria Andrieş
Alin Buzărin
Radu Cosașu
Costin Ștucan
Oana Dușmănescu
Cristian Geambaşu
Gusti Roman
Ovidiu Ioaniţoaia
Theodor Jumătate
Radu Naum
Tudor Octavian
Cătălin Oprişan
Radu Paraschivescu
Răzvan Prepeliță
Traian Ungureanu
Andrei Vochin
Arhivă
Biografie completă
Toate articolele