Rivalitate

Observa nostalgic Mircea Lucescu: Dinamo – Steaua „şi-a pierdut spiritul de rivalitate de pe vremuri”. Vorba aia, nici rivalitatea nu mai e ce-a fost. S-a multiplicat, s-a diversificat ca ofertele de concediu. Acum contează mai degrabă rivalitatea dintre jucători şi proprii […]

miercuri, 30 aprilie 2008, 5:47

Observa nostalgic Mircea Lucescu: Dinamo – Steaua „şi-a pierdut spiritul de rivalitate de pe vremuri”. Vorba aia, nici rivalitatea nu mai e ce-a fost. S-a multiplicat, s-a diversificat ca ofertele de concediu. Acum contează mai degrabă rivalitatea dintre jucători şi proprii antrenori. Sau parcă mai la modă e prietenia, toată lumea e mînă-n mînă cu toată lumea.

În fine, descoperirea lui „Il Luce” se dovedeşte, încă o dată, corectă. Dinamo – Steaua a cam prins lustru de muzeu. E un meci de colecţie, scos de două ori pe sezon la aer, apoi arhivat şi bolduit în palmares.

Dar asta nu înseamnă că şi-a pierdut din importanţă. Un meci care testează coeficientul de impertinenţă al conducătorilor şi coeficientul de indiferenţă al jucătorilor. E unul dintre acele meciuri în urma cărora se cristalizează o stare de spirit.

Un meci care hotărăşte nu doar titlul de acum, ci felul în care se va duce lupta la titlu în sezonul următor. Amintiţi-vă de Dinamo – CFR. Uneori, ultima impresie e mai importantă decît prima. Mai persistentă, ca imaginea neconsolată a fularului roş-alb la gîtul cui nu trebuie.

Şi-a pierdut spiritul de rivalitate? Poate va avea mai mult spirit de sărbătoare. În plus, finanţatorul Stelei se anunţă în tribune cu o sută de luptători wu-shu. Deci va fi şi oareşce spirit olimpic, în stil chinez.

Comentarii (34)Adaugă comentariu

Garrincha (12 comentarii) • 30 aprilie 2008, 18:16

lol, mi-a placut finalul

cristi_stelistu (2 comentarii) • 30 aprilie 2008, 18:17

maria ce au facut colegi tai ….au schimbat clasamentu pe prima pagina cu chefereu ………sunteti penibili..de toata jena …….puneti clasamentu normal ***(cuvinte banate din cauza limbajului necivilizat)

mosh Califar (4 comentarii) • 30 aprilie 2008, 18:19

Din seria „N-am subiecte dar ma tratez ” 🙂

gaby (2 comentarii) • 30 aprilie 2008, 18:20

exact:|..puneti clasamentul cum trebuie…dak tot va credeti asa de buni jurnalisti;)

arsnl (3 comentarii) • 30 aprilie 2008, 18:20

frate dar ce clasament au astia :-))))))))oare e cu votare??eu vreau poli iasi pe locu 3 :-)))

Maria Andrieş (1349 comentarii) • 30 aprilie 2008, 18:36

Pt. gaby, arsnl, cristi_stelistu, colegii mei au „umblat” la clasament :), e bine acum?
Pastrati-va energia, ma gindesc sa va invit sa scriem vineri un articol impreuna, partea a doua la „Adaptare”, cel despre acomodarea nou-venitilor la Steaua

gabi (14 comentarii) • 30 aprilie 2008, 18:56

sunt stelist si as dori ca dinamo sa joace corect nu cum a jucat cu CFR. sunt convins ca dinamo nu poate da gol intrun meci in care steaua nu trebuie sa castige. Dinamo are jucatori buni de contraatac asa ca in afara de Cristea care poate prinde vreun sut de exeptie nu vad cum Steaua poate lua gol. Referitor la Lucescu se vede caracterul saui de blatist. din punctul lui de vedere era bine sa faca dinamo jocul CFR-ului anul trecut, din cauza mentalitatii lui nu a antrenat nici o echipa mare exceptie face cele 3 luni de la Inter unde a fost manta de vreme rea. Inca odata se verifica proverbul cu capra vecinului

gabi (14 comentarii) • 30 aprilie 2008, 18:58

iar pentru subiectul de vineri eu cred ca jucatorii adusi in iarna s-au adaptat nesperat de bine. daca va amintiti cum juca Golanski la inceput iar acum e cel mai bun fundas dreapta din campionat

Q (1 comentarii) • 30 aprilie 2008, 19:39

Tare fraza de la sfarsit! Ha!

ArTiSt_uL (42 comentarii) • 30 aprilie 2008, 19:41

„Steaua – Dinamo” sau „Dinamo – Steaua”, luati-o cum vreti, reprezinta singurul derby al Romaniei. Numai privilegiatii destinului, suporteri ai Stelei sau ai lui Dinamo, in speta, pot trai bucuria unui astfel de meci.
Indiferent de patronii, de antrenorii, jucatorii, medicii sau bucatarii ori soferii acestor echipe, acest meci este o stare de spirit. Stii ca urmeaza meciul cu marea rivala, iar eu, ca suporter, ard din ce in ce mai puternic pe masura ce clipa marelui meci se apropie. Ca in aceasta tara mai exista rapidisti, polisti, olteni, ceferisti, orice alta natie de suporteri mai vreti voi, pentru STELISTI si DINAMOVISTI acestia NU exista. Probabil ca si-a mai pierdut din farmecul de odinioara „tribuna”, cu siguranta ca vulgaritatile, dusmania si violenta fizica au luat locul rivalitatii sportive, poate ca pentru jucatorii de acum fosnetul banilor este mai important decat mirosul victoriei cu care fotbalistii dinainte de `89 se hraneau in primul rand. Ce este cert pentru mine este faptul ca Steaua – Dinamo este momentul de mandrie al fiecarui suporter, indiferent de culorile pe care le iubeste. Intrebati un stelist, oricat de violent ar fi acela, de meciul cu Dinamo. Poate va va raspunde „jucam cu javrele”. Intrebati un dinamovist de meciul cu Steaua. Probabil va va spune ca „jucam cu spurcatii”. Dar intrebati-i, de asemenea, daca simt RESPECT pentru adversarii lor si veti auzi, de vor alege sinceritatea, ca meciul contra rivalilor de o viata este singurul in care calitatea lor de suporter are VALOARE. Fiindca nimic nu-l face pe un stelist mai mandru, mai puternic si mai orgolios decat ziua meciului cu Dinamo, cum nimic nu-l face pe un dinamovist mai vanitos decat apropierea meciului cu Steaua.
Steaua – Dinamo nu este doar derby-ul orgoliilor dintre suporterii celor doua echipe. Este meciul in care noi stelistii si ei dinamovistii suntem UNITI de o stare de beatitudine comuna, cand toti ceilalti suporteri asista neputinciosi la desfasurarea de forte a singurelor echipe de fotbal din Romania.

ArTiSt_uL (42 comentarii) • 30 aprilie 2008, 19:42

Maria, tot nu mi-ai spus cu cine tii 🙂

hmmm (77 comentarii) • 30 aprilie 2008, 19:44

scriem un art. impreuna?vin si eu! pe la ce ora?

Sorin-stelist (59 comentarii) • 30 aprilie 2008, 19:50

Sigur ca da. Pentru familia Lucescu totul se devalorizeaza daca ei nu sunt in primplan. Pentru varzanel campionatul este mult mai slab fata de cele in care era angrenat .Lucescu senior este cel caruia toti antrenorii din Romania ii datoreaza performantele intr-un fel sau altul: le-a format echipele, ori a format jucatorii sau i-a invatat meseria de antrenor. Sa ne mai lase frustratii astia care nu recunosc niciodata meritele altora. O echipa nu poate castiga in fata lor decat daca fura cu arbitrii sau daca are noroc, niciodata pe valoare…

hmmm (77 comentarii) • 30 aprilie 2008, 19:52

o sa fie un meci incins!eu cred ca o sa bata steaua! doar nu crezi ca zmarandescu va putea pleca batut de elias si compania? sau tu vorbeai despre jocul din teren?

mario (1 comentarii) • 30 aprilie 2008, 20:10

Frumos articol. Jiji olimpianul, un Zeus in stil chinezesc. Doar ca din cap nu-i iese nici o Afrodita, ci doar Prostia absoluta. In alta ordine de idei, s-a strecurat o greseala suparatoare pentru unii dintre cititorii dvs.: in loc de proprii antrenori trebuie scris propriii antrenori, cu 3 de i. Sigur stiti de ce, dar v-a scapat.

rapidb (7 comentarii) • 30 aprilie 2008, 21:04

sursa Evenimentul Zilei:

Traiectoria fotbalului romanesc in anii care au urmat conflagratiei mondiale si transformarile suferite de acest sport sub presiunea implantarii comunismului in Romania
Modelul rusesc
Teroarea instaurata in societatea romaneasca dupa 1945 a produs monstri si in sport. Locul echipelor aparute firesc, din pasiunea unor oameni competenti, a fost luat de cluburile create la ordin. Actul de nastere al celor doi colosi care au sufocat decenii intregi fotbalul romanesc – Steaua si Dinamo – n-are nimic romantic sau solemn. Romania de la sfirsitul deceniului cinci era independenta doar pe hirtie. In realitate, tara era condusa de oameni trimisi de la Moscova, sprijiniti de diviziile Armatei Rosii care uitasera sa se intoarca. Armata rusa s-a retras de pe meleagurile noastre in 1956, dar vestigiile navalirii sovietice mai dainuie si astazi. Planurile cotropitorilor – abandonate ulterior -, de a transforma Romania si alte tari din estul Europei in republici componente ale URSS, s-au reflectat nu numai in epurarile efectuate printre intelectuali, cooperativizarea taranimii si rusificarea fortata. Pe linga orasele rebotezate Stalin (Brasov) si Gheorghe Gheorghiu-Dej (Onesti), politrucii au hotarit ca trebuie copiat modelul sovietic si in fotbal. Asa s-au infiintat echipele muncitoresti – cum ar fi Strungul Arad, Rulmentul Alexandria, Rocar Bucuresti, Precizia Sacele, Flacara Ploiesti (actualul Petrolul), FC Onesti, Gaz Metan Medias – si cele militare – printre ele, Steaua Bucuresti, Steaua Mizil, ASA Tg. Mures, CA Cimpulung Moldovenesc, Dinamo Bucuresti, Dinamo Brasov, Dinamo Bacau.
Comunistii au ras echipele de traditie
Adusa pe tancurile sovietice, noua orinduire socialista a fost impusa cu forta si in fotbal. Efectul a fost devastator, pentru ca intregul sistem dupa care se ghida pina atunci lumea sportului-rege a fost distrus. Sub loviturile de baros ale regimului si ale activistilor acestuia – multi dintre ei, cu totul straini de fotbal -, o parte dintre echipele cu faima au fost impinse spre anonimat sau anihilate pur si simplu. Ripensia Timisoara, prima echipa profesionista din fotbalul romanesc, va plati scump aceasta onoare, fiind desfiintata in 1948. Timisorenii au murit glorios, cistigind, chiar in ultimul an de existenta, campionatul national de juniori. Venus Bucuresti, o alta mare forta a fotbalului interbelic, va fi retrogradata, succesiv, din Divizia A pina in Divizia D, unde a murit.

Carmen Bucuresti, echipa celebrului industrias Ionel Mociornita, a avut cintecul de lebada in editia 1946-1947, cind a ocupat locul secund in campionat. La doar citeva saptamini dupa incheierea sezonului, formatia a fost desfiintata la ordinul autoritatilor comuniste, pentru a se face loc nou-infiintatului club al armatei. Chinezul Timisoara, detinatoarea a cinci titluri consecutive de campioana a Romaniei, intre anii 1922-1927, a fuzionat cu CAM Timisoara, dar in 1946 s-a dizolvat. Club Atletic Oradea, singura echipa din Romania care a cistigat atit campionatul intern, cit si cel al Ungariei (in editia 1942-1943), si-a schimbat dupa razboi numele in Libertatea, iar apoi, in ICO. De tavalug n-a scapat nici Unirea Tricolor, formatie cu mare traditie in perioada interbelica. Laureata ultimului campionat dinaintea razboiului (1940-1941) va fi trecuta sub patronajul Ministerului de Interne si, ulterior, unificata cu o alta echipa, Ciocanul Bucuresti, pentru a da nastere clubului militiei.
Carmen a fost ucisa de stelisti
La 7 iunie 1947 s-a infiintat la Bucuresti primul club militar din Romania, sub denumirea de ASA (Asociatia Sportiva Armata). Ministerul Apararii a luat aceasta decizie pentru a alinia Romania la modelul rusesc, in care echipele purtind denumirea TSKA jucau un rol foarte important. Echipa armatei a adoptat culorile rosu si albastru si – la fel ca Dinamo – a luat fiinta prin distrugerea unei alte formatii de mare traditie in fotbalul romanesc. Pentru a se face loc nou-infiintatei ASA, a fost desfiintat clubul Carmen, patronat de Ionel Mociornita, unul dintre cei mai mari industriasi ai perioadei interbelice. Din aceasta cauza, gruparea militara si-a atras inca de la inceput antipatia publicului. Un an mai tirziu, titulatura s-a schimbat in CSCA (Clubul Sportiv Central al Armatei). Din 1950 pina in 1961 s-a numit CCA (Casa Centrala a Armatei). Abia dupa aceasta perioada a intrat in vigoare numele de Steaua, sub care este cunoscuta formatia din Ghencea in acest moment.

Pentru a cistiga campionatul din 1953, CCA a desfiintat o echipa
Cei mai buni fotbalisti din tara erau racolati de emisarii gruparii din Ghencea, chiar daca jucatorii nu doreau sa joace acolo. E de pomina abuzul comis in campionatul din 1953, cind ministerul a desfiintat, la finalul turului, echipa Casa Armatei Cimpulung Moldovenesc, care indraznise sa ocupe primul loc, inaintea suratei din Capitala. Valorosul antrenor Francisc Ronnay reusise sa creeze la Cimpulung Moldovenesc o echipa foarte buna, care practica un fotbal modern. Ministerul a desfiintat abuziv echipa si i-a transferat pe cei mai multi dintre jucatori la CCA. Asa a cistigat echipa armatei campionatul din 1953.
Dinamo a calcat pe cadavrul Unirii Tricolor
Al doilea club dintr-un clasament all time al echipelor de fotbal din tara noastra, Dinamo Bucuresti, a luat fiinta din porunca autoritatilor sovietice, care aveau nevoie de un omolog roman al gruparilor Ministerului de Interne din URSS. Dinamo, echipa militiei, a aparut la 14 mai 1948. Pentru crearea acestei grupari, generalii au calcat pe cadavrele altor doua echipe: Unirea Tricolor Obor si Ciocanul Bucuresti. Cei mai buni fotbalisti de la aceste grupari au fost strinsi intr-o prima echipa, iar restul au fost trimisi in Divizia B, sub titulatura Dinamo B. Dinamo A a debutat in Divizia A in campionatul 1948-1949, pe care l-a terminat pe locul opt. Incepind din 1951, Dinamo incepe sa-si impuna legea in competitia interna. Treptat, in lupta pentru suprematie, vor ramine doar echipele Internelor – Dinamo – si Armatei – Steaua. Va fi, de fapt, o cursa in care cele doua grupari se vor intrece nu numai pe plan sportiv, ci si in abuzuri.

In ciuda aparentelor, fotbalul romanesc pierduse teren pe plan international. Regresul, provocat de imixtiunile politice in sport, avea sa aiba consecinte incalculabile pe termen lung. Din cauza izolationismului care ne fusese impus, echipele au pierdut contactul cu Occidentul. Vreme de 25 de ani, din 1945 pina in 1970, fotbalul autohton avea sa dispara de pe scena internationala.
Anii 80, inceputul sfirsitului in fotbalul romanesc

Paradoxal, declinul fotbalului romanesc a inceput exact in perioada de maxima glorie la nivelul echipelor de club. Marile performante realizate de Steaua, Dinamo si Universitatea Craiova in anii 80 au mascat, de fapt, debutul unei epoci in care abuzurile fusesera ridicate la rang de lege. Centrul national Luceafarul, unde s-au slefuit numerosi juniori deveniti, ulterior, vedete internationale, a fost desfiintat. In paralel, autoritatile comuniste s-au implicat – cu urmari dintre cele mai nefaste – tot mai adinc in campionatul intern. Lovitura de gratie au dat-o chiar corifeii regimului: familia Ceausescu, militia si Securitatea. Echipele ocrotite de capii statului au comis, mai ales in perioada 85-89, nenumarate abuzuri, distrugind campionatul si subminind insasi ideea de competitie. Meciurile aranjate, moda presiunilor, a santajului si tehnicile de corupere a arbitrilor si adversarilor s-au perfectionat in acea perioada. Rezultatele acelor vremuri catastrofale in fotbalul romanesc mai pot fi vazute si astazi in Divizia A.
Stelistii il au pe constiinta pe Mateianu
Steaua era echipa favorita a lui Valentin, fiul dictatorului Nicolae Ceausescu. Toate performantele realizate in perioada 85-89 de echipa militara poarta amprenta acestei asocieri teribile si sint umbrite de politica de forta aplicata in campionatul intern. Meciul FC Bihor-Steaua (2-3), disputat in toamna anului 1988, este relevant pentru felul in care militarii isi indeplineau obiectivele. Istoria acelui meci, povestita chiar de Viorel Mateianu , tehnicianul de atunci al oradenilor, a fost data publicitatii in exclusivitate de Evenimentul zilei.
N-am avut voie sa batem pe Steaua, Dinamo, Victoria. Asta a fost tragedia intregului fotbal romanesc, nota Mateianu. Pe 25 septembrie 1988, FC Bihor primea acasa vizita stelistilor. Formatia oradeana, nou-promovata, fusese deja avertizata sa nu se opuna. Cu toate acestea, Mateianu a indraznit sa sfideze regimul si familia dictatorului. Generalii de la Bucuresti si demnitarii judetului aveau sa devina furiosi constatind ca, in teren, gazdele opun rezistenta! FC Bihor a intrat la pauza in avantaj: 2-1. Repriza a doua a fost de cosmar. In caietele sale, Mateianu rememoreaza acest incident care i-a marcat nefast viata, declansindu-i boala ucigasa. Doresc sa informez opinia publica fotbalistica si pe sustinatorii FC Bihor Oradea ca, in 1988, noi n-am pierdut cinstit jocul cu Steaua, ci numai la ordinul primului-secretar Sorcoiu si al adjunctului acestuia, Vulturar, amenintati la rindul lor de Ilie si Valentin Ceausescu cu pierderea scaunelor.
Arbitrul Gheorghe Constantin primise ordin sa tina meciul pina inscriu oaspetii
La pauza, cind Steaua era condusa, Valentin Ceausescu a sunat la sediul clubului oradean, cerind insistent sa discute cu Mateianu. Pina ca antrenorul sa ajunga din vestiar la telefon, legatura se intrerupsese. Acesta nu a mai asteptat un al doilea apel. Incepea repriza a doua. Mi-am ingaduit, cu de la mine putere, sa joc cinstit cu Steaua, scria antrenorul, care a trait atunci cele mai cumplite ore din viata lui. Vazind ca, in ciuda tututor ordinelor, Mateianu continua sa-si apere sansele, prim-secretarul judetului Bihor si toti generalii de la oficiala au coborit la gardul din spatele bancii de rezerve a gazdelor. De acolo, ei au recurs la amenintari cu moartea la adresa antrenorului. Mateianu a fost supus unui stres insuportabil, amplificat de prestatia oribila a centralului Gheorghe Constantin.
Impinsi de la spate, stelistii au egalat in repriza secunda, dar nu reuseau sa inscrie si golul victoriei. Arbitrul primise ordin sa nu fluiere finalul pina cind militarii nu inscriu! Steaua a invins, pina la urma, cu 3-2, cu un gol marcat de Gabi Balint in minutul 100! Dupa partida, am fost bagat in sedinta. Mi s-a spus, reproduc textual, – Mateianu a incercat o lovitura de stat, sa schimbe Consiliul Judetean de Partid Bihor.
Pina la urma, pe la doua noaptea, Vulturar a recunoscut ca a discutat cu arbitrul Constantin sa nu opreasca jocul pina nu cistiga Steaua, avea sa dezvaluie antrenorul. La aproape doua luni de la acel joc, Mateianu avea sa sufere primul accident vascular cerebral.

Adversarii ciinilor rosii erau amenintati cu puscaria
Ministrul de interne din anii 80, Tudor Postelnicu, era dispus sa ajute prin orice mijloace Dinamo pentru a reusi detronarea stelistilor. In consecinta, echipa a beneficiat, in acei ani, de sprijinul militiei si Securitatii. Lupta intre Steaua si Dinamo a atins, in scurt timp, paroxismul. Adversarii erau obligati sa se predea fara lupta.
Asupra cluburilor se exercitau presiuni fantastice. Cu mult inainte ca Dinamo sa ajunga intr-un oras, incepeau sa sune telefoanele de amenintare. Jucatorii, antrenorii, conducatorii de club, prim-secretarii de partid si celelalte oficialitati locale erau avertizati ca un eventual accident va atrage destituiri pe linie politica si anchete din partea militiei.
Dinamovistii au desfiintat Gheata de Aur
Trofeele interne fiind un obiectiv imposibil de realizat, dinamovistii au fost nevoiti sa se multumeasca doar cu tinte internationale. In paralel cu rezultatele notabile din Cupa Cupelor, ros-albii au apelat la o inselaciune pentru a cistiga Gheata de Aur. Prestigioasa distinctie, acordata anual de France Football celui mai prolific marcator din campionatele europene, a fost cistigata de Camataru si Mateut in urma unor falsuri de pomina. Adversarii din campionat erau obligati nu numai sa se lase invinsi, dar sa se dea si la o parte din calea atacantilor dinamovisti alesi pentru a iesi golgeteri. Povestea era de notorietate, iar galeriile rivale se intreceau in refrene batjocoritoare. Au facut epoca versurile din 1987 ale rapidistilor: – Camataru Rodion nu e gheata, ci soson si – Camataru, hai pe noi, sa ne dai si golul doi!. Camataru a inscris 44 de goluri in editia 86-87, iar Mateut a recidivat cu 43 de goluri in editia 88-89, stirnind nenumarate ironii in tara si revolta in strainatate, unde revista franceza a decis sa desfiinteze Gheata de Aur.
La Victoria erau arestati pina si spectatorii!
Existenta, sub diverse denumiri, inca din 1935, Victoria si-a inceput ascensiunea o data cu implicarea capilor militiei in destinele echipei. Alb-albastrii au fost promovati la comanda pe prima scena a tarii in 1985, devenind cel mai detestabil club din fotbalul romanesc. Peste alti doi ani, in cadrul acestuia isi facea aparitia un alt personaj malefic: presedintele Dumitru Dragomir. Victoria s-a transformat, la sfirsitul deceniului noua, in simbolul arbitrariului, abuzului si implicarii comunismului in fotbal. Toate actiunile echipei aflate sub pulpana generalilor Nuta si Barbulescu provocau un imens dezgust microbistilor. Cu exceptia dinamovistilor si stelistilor, de amenintarile militienilor nu scapa nimeni. Teroarea fusese bagata in arbitri, ziaristi, jucatorii echipelor rivale si chiar in spectatori. De multe ori, cei care protestau in tribune erau saltati de Ă˘€“ organe – chiar din tribuna, bagati la duba si batuti cu bestialitate. Jucatorii valorosi erau adusi efectiv cu arcanul la echipa lui Dragomir!
In primul an in Divizia A, Victoria s-a salvat de la retrogradare prin sacrificarea unei echipe de mare traditie: Poli Timisoara. Au urmat trei campionate consecutive incheiate pe locul trei, dar toate abuzurile enuntate mai sus anuleaza aceasta performanta, devenita absolut irelevanta. Desi reprezentau militia, conducatorii clubului Victoria, in frunte cu presedintele Dumitru Dragomir, se pretau la o multime de gainarii, nedindu-se inapoi de la a face bisnita cu produse rare pentru acele vremuri, precum cafea, aparate video, televizoare color, frigidere sau bijuterii. Imediat dupa Revolutia din 1989, aceasta echipa de cosmar a fost desfiintata, iar conducatorii ei – anchetati.
Flacara Moreni a trait din abuzuri si meciuri trucate
Flacara Moreni a fost o alta formatie care a avut o puternica sustinere politica a vremii. In perioada 1985-1990, micuta grupare, avind sprijinul generalilor Ghenoiu si Dragnea, a comis o sumedenie de abuzuri si nenumarate meciuri trucate. Aflata in sfera de influenta a dinamovistilor, Flacara Moreni avea nevoie de o victorie pe 13 iunie 1987, in meciul din deplasare, cu ros-albii. Gazdele, care pierdusera contactul cu Steaua, au cedat meciul chiar in Soseaua Stefan cel Mare, cu 2-3, intr-o partida de pomina. Apogeul batjocurii a fost atins in editia 88-89, cind morenarii au fost propulsati pe locul cinci, inaintea Universitatii Craiova, pentru a prinde o pozitie de Cupa UEFA. Flacara a si jucat in aceasta competitie in toamna lui 1989, dar a pierdut fara drept de apel, in primul tur, cu FC Porto (0-2 si 1-2).
Ironia sortii, gruparea din Moreni avea sa retrogradeze in esalonul secund in 1990, exact la fel cum se mentinusera in Divizia A: in urma unor aranjamente.

barbut (11 comentarii) • 30 aprilie 2008, 21:17

daca v-ati scula din fata televizorului si v-ati duce la meci ati vedea ce inseamna meciu asta! pe suporteri nu-i intereseaza de becali sau turcu, ei merg pt altceva(culori, spectacol, adversitate)! n-aveti cum sa intelegeti voi astia care va chinuti toata ziua sa comentati ce zice cate unu dintre astia, ati uitat de mult de fotbal!

piticu (2 comentarii) • 30 aprilie 2008, 21:25

Lucicamaica trebuie judecat pentru crimele aduse Romaniei. I-a luat la nationala pe Rednic, papusa Gabor, Andone, Vaetus, Mateut si Bogdan in loc de Lacatus, Belodedici, Fane Petcu, Stoica, Balint, Majearu si Piti cind erau in forma in ’85-’86. Mentionind Lucescu e ca si cum mentionezi Ceuasescu, barem daca lumea care-l mentioneza cu lauda pe Lucicamaica e clar ca e securista.

Cristi (2 comentarii) • 30 aprilie 2008, 21:26

S-a pierdut „spiritul rivalitatii” din simplul motiv ca s-a pierdut si din interesul asupra fotbalului in ultima vreme. Paradoxal, nu ? pt ca tocmai am scos capul in Europa in ultimii ani. Eu zic ca nu, ci pentru ca in ultimul an cel putin au fost atatea magarii si arbitraje partinitoare, scandaluri si mizerii, incat eu cel putin nu vreau sa imi stric seara uitandu-ma la un meci in care tot cine trebuie va castiga cu orice pret. Ne resemnam gandindu-ne ca vine Euro 🙂

piticu (2 comentarii) • 30 aprilie 2008, 21:27

Si la EURO o sa fie hotii. Arbitrajele vor sustine, Elvetia, Austria si Gemania tari de origine nazista.

Dany (1 comentarii) • 30 aprilie 2008, 21:44

Bineinteles nimic nu mai este ca in vremea lui nea Mircea!!!

***(spam publicitar)

caracuda (1 comentarii) • 30 aprilie 2008, 22:38

pai maria tine cu steaua nu e clar. sau asa am vazut eu la voturile jucatorilor pe posturi, a votat multi de la steaua. fraza de la finalul articolului este reusita :))

io7 (90 comentarii) • 30 aprilie 2008, 22:46

bai ,,rapidb,,***(cuvinte banate din cauza limbajului necivilizat)

cepanamea (38 comentarii) • 30 aprilie 2008, 22:49

Nici pe vremea lui Ceausescu nu era rivalitate intre Dinamo si Steaua, tot o lupta era, intre Postelnicu si Valentin Ceausescu. A, poate sa vorbiti despre derby-urile Rapid Petrolul sau Rapid – Progresul, astea da meciuri…

ArTiSt_uL (42 comentarii) • 1 mai 2008, 0:20

“Steaua – Dinamo” sau “Dinamo – Steaua”, luati-o cum vreti, reprezinta singurul derby al Romaniei. Numai privilegiatii destinului, suporteri ai Stelei sau ai lui Dinamo, in speta, pot trai bucuria unui astfel de meci.
Indiferent de patronii, de antrenorii, jucatorii, medicii sau bucatarii ori soferii acestor echipe, acest meci este o stare de spirit. Stii ca urmeaza meciul cu marea rivala, iar eu, ca suporter, ard din ce in ce mai puternic pe masura ce clipa marelui meci se apropie. Ca in aceasta tara mai exista rapidisti, polisti, olteni, ceferisti, orice alta natie de suporteri mai vreti voi, pentru STELISTI si DINAMOVISTI acestia NU exista. Probabil ca si-a mai pierdut din farmecul de odinioara “tribuna”, cu siguranta ca vulgaritatile, dusmania si violenta fizica au luat locul rivalitatii sportive, poate ca pentru jucatorii de acum fosnetul banilor este mai important decat mirosul victoriei cu care fotbalistii dinainte de `89 se hraneau in primul rand. Ce este cert pentru mine este faptul ca Steaua – Dinamo este momentul de mandrie al fiecarui suporter, indiferent de culorile pe care le iubeste. Intrebati un stelist, oricat de violent ar fi acela, de meciul cu Dinamo. Poate va va raspunde “jucam cu javrele”. Intrebati un dinamovist de meciul cu Steaua. Probabil va va spune ca “jucam cu spurcatii”. Dar intrebati-i, de asemenea, daca simt RESPECT pentru adversarii lor si veti auzi, de vor alege sinceritatea, ca meciul contra rivalilor de o viata este singurul in care calitatea lor de suporter are VALOARE. Fiindca nimic nu-l face pe un stelist mai mandru, mai puternic si mai orgolios decat ziua meciului cu Dinamo, cum nimic nu-l face pe un dinamovist mai vanitos decat apropierea meciului cu Steaua.
Steaua – Dinamo nu este doar derby-ul orgoliilor dintre suporterii celor doua echipe. Este meciul in care noi stelistii si ei dinamovistii suntem UNITI de o stare de beatitudine comuna, cand toti ceilalti suporteri asista neputinciosi la desfasurarea de forte a singurelor echipe de fotbal din Romania.

groparu (1 comentarii) • 1 mai 2008, 1:26

Pentru rapidb
In linii mari povestea ta despre fotbalul romanesc e reala .Doar ca mai sint si exagerari.Altfel ,Rapid Petrolul ,Craiova nu aveau cum sa cistige titluri de campioni,iar U Cluj cu nasul Adam ,sa strice marsul corifeilor.Singurul lucru real era insa condensarea valorilor la cele 2 mari din Bucuresti.Asa se explica numarul mare de titluri.Si tot asa de adevarat e ca aceste valori au dus totusi fotbalul romanesc undeva unde inainte de1945 nu a fost niciodata. Iar la meciuri nu uita se duceau 100 de mii de oameni,nu ca sa vada ce face VC sau generalii armatei.Disparitia echipelor din perioada interbelica a fost dictata de trecerea la un sistem nou.Iar daca imi amintesc bine,CCA sa format chiar inainte de trecerea comunistilor la putere.E adevarat ca schimbarea politica a produs monstri in sport. Numai ca acesti”monstri” au adus Romaniai medalii la competitiile mondiale si olimpice.pentru ca exista un interes . Acum asa ceva nu mai exista.Eu personal duc dorul dupa ispravile facute de sportivii romani in acele timpuri.O sa mai curga ceva apa pe Dunare pina se vor intoarce cu sacii plini de la mondiale,europene,sau olimpiade.Asa cum a fost odata.Si ca sa fiu undeva de acord cu tine, e ca nici acum jocurilr nu se fac pe teren. Vezi cum niste oameni pot da verdicte in afara jocului in sine . Marefer la Rapid-Steaua 0-3 la masa verde,solutie mizerabila care e departe de spiritul sportului. E ca in snoava aia cu Nastratin Hogea ,care muia piina in aburul de la ciorba si care se intreba: ce vina am eu ca iese abur?

jan (13 comentarii) • 1 mai 2008, 7:39

shit!!!

seasonstraveler (22 comentarii) • 1 mai 2008, 9:32

mediocru

vanilla (4 comentarii) • 1 mai 2008, 10:17

un singur lucru : sa nu bata steaua ,ca altfel e blat ,incep iar discutiile cu banii ,deja deja e deranjant la stomac

felix (1 comentarii) • 1 mai 2008, 10:49

@rapid in b si toti rapidistii cre mai cred in balivernele lansate de „excrementul zilei”
PENTRU INFORMAREA TA CORECTA :
VENUS BUCURESTI:
– in 38-39, 39-40 cistiga campionatul
– in 42-43 iese pe 5
– in 43-44 iese ultima si RETROGRADEAZA, DUPA CARE DISPARE DEFINITIV
RIPENSIA TIMISOARA :
– in 37-38 cistiga campionatul
– in 38-39 iese pe 2
– in 39-40 iese pe 7
– in 42-43 nu mai exista in A
CARMEN BUCURESTI, „marea” echipa a lui mociornita:
– in 39-40 nu era in A,
– in 42-43 a iesit pe 10 din 12 echipe,
– in 43-44 pe 11 din 12 echipe (retrogradind),
– in 46-47. desi retrogradata in ultimul campionat, dupa razboi a jucat in A si a iesit pe 2, dupa care a disparut sezonul urmator
toate datele le-am luat de pe labtof.ro, de unde va puteti documenta despre tot ce am scris, si chiar din alte surse
CONCLUZII :
1. AI SCRIS „Teroarea instaurata in societatea romaneasca dupa 1945”, „La 7 iunie 1947 s-a infiintat la Bucuresti primul club militar din Romania, sub denumirea de ASA (Asociatia Sportiva Armata)”
PAI DACA STEAUA A FOST INFIINTATA PE 7 IUNIE 1947, SI COMUNISTII AU VENIT LA PUTERE IN 1945 … CUM AR FI PUTUT SA EXTERMINE IN 42 PE RIPENSIA SI IN 43 PE VENUS ????????????????
2. „EXCREMENTUL ZILEI ’’ A DEZINFORMAT CITITORII CU PRIVIRE LA ADEVARATELE MOTIVE ALE DISPARITIEI CLUBURILOR VENUS BUCURESTI SI RIPENSIA TIMISOARA. SINGURELE MOTIVE DE INDOIALA AR FI ASUPRA LUI CARMEN, DAR , ODASTA CE AI MINTIT CU PRIVIRE LA CELE 2, TI-AI PIERDUT CREDIBILITATEA SI ASUPRA CELEI DE-A TREIA, CHIAR DACA AR FI ADEVARAT
3. ARTICOLUL RESPECTIV A FOST SCRIS DE UN RAPIDIST INRAIT, HOTARIT SA DESFIINTEZE PE STEAUA SI DINAMO FARA NICIUN FEL DE ARGUMENTE.
4. „Sindicatul CFR a infiintat „Asociatia Cultural Sportiva CFR” ca urmare a directivei KOMINTERN (1919) din acelasi an care cerea partidelor comuniste din lumea intreaga sa infiinteze cluburi sportive ale sindicatelor pe care le controlau pentru „a lupta impotriva burgheziei si prin sport”. Cel putin doi dintre sefii Sindicatului CFR, Doncea si Ginczer (acesta din urma figurand si ca unul dintre cei care au „infiintat CFR-ul din Bucuresti-1923), fiind bolsevici de notorietate, de altfel Doncea a fost deseori arestat si a facut parte si dintre organizatorii grevei din 33 iar Ginczer s-a „refugiat” la Moscova. Dupa 23 august 1944 clubul CFR Bucuresti (Rapid) a luat parte la propaganda bolsevica, in octombrie si noiembrie 1946 purtand „soarele”, simbolul electoral bolsevic, pe tricouri in timpul meciurilor de fotbal. Este bine de adaugat aici si marturiile, chiar ale unora dintre fostii jucatori rapidisti, care ne-au edificat cum au ajuns vedetele Carmenului si ale Nationalei, V. Stanescu si Bazil Marian, la Rapid. Literalmente, cu pusca in spinare!!! Adusi de fruntasul bolsevic, mecanicul de la CFR Gheorghe Apostol. Acest club reprezinta rusinea Romaniei, nici macar clubul securist al MI-ului Dinamo, nu a fost in stare de asa ceva, bine, nici nu exista pe atunci.
EXEMPLIFICARE CU ECHIPE CFR: cfr bucuresti, cfr cluj (1907=kvsc, 0-23 in primul meci cu kkac-u cluj,din 1921=cfr), gloria cfr arad=’36-’38, acfr brasov=’38-’39, gloria cfr galati=’39-’40, cfr turnu severin=’42-’43, cfr timisoara=’46-’47, locomotiva tg mures=’49-’50, locomotiva constanta=’55), in total 9 echipe care au evoluat in divizia A de-a lungul timpului, fiind la un momentdat 3 in acelasi timp in campionat

bure (1 comentarii) • 1 mai 2008, 12:05

se vede ca nu te pricepi la fotbal la cratita cu tine care nostalgie la cel mai mare blatist din romania

rapidb (7 comentarii) • 1 mai 2008, 12:52

felix, toshiro, triada, bad robot sau cum iti mai zici … esti absolut patetic, se vede ca ai invatat arta dezinformarii de la tatucul tau stalin …

Citat din cartea „Glasul rotilor de tren” de Ioan Chirila:

„Spuma de sampanie?

Povestea e lunga. Cate nu v-as spune daca as putea dicta… Dar un’ sa-ncapa toate astea? Mi s-a spus ca pot conta pe vreo doua sute si ceva de pagini. Dar eu cel putin o mie si una de nopti cu Rapidul. Si-atunci?
Imi dau seama ca totul e sa incep. Cum, insa? Am un prieten care ma sfatuieste sa incep cu Ujpestu-ul (Bucuresti, 3 iulie 1938, Rapid-Ujpest 4-0 in „Cupa Europei Centrale”). Ca la cinematograf. Cu o bomba pe generic. Un altul imi spune sa pun pe coperta o cupa de sampanie. Zice ca Rapid ar fi un fel de spuma de sampanie inca de la nastere, adica din ’23 si pana astazi.
Spuma de sampanie… Usor de spus…
Stiti dumneaviastra cum si cand s-a nascut Rapidul?
Intr-o dimineata de iunie 1923. Am si acte. Am procesul-verbal! Scris cu cerneala violeta. Cerneala cefereului. Pe prima fila sint cinci nume -Grigore Grigoriu, Geza Ginger, Tudor Petre, Dumitru Constantinescu si Franz Hladt, dar totul a pornit intr-o dimineata (n.r. -11 iunie), in atelierul de scularie de la Grivita, cu urmatoarele cuvinte:
–Ce zici, Geza, daca am face si noi o echipa de fotbal?
–Sa-ncercam, Grigore…
Cei doi strungari, Grigore si Geza, impreuna cu alti ceferisti, s-au intalnit dupa-amiaza „in localul Scoalei primare din cartierul Grivita”, iar peste doua saptamani, la 25 iunie, au infiintat Clubul sportiv C.F.R. Primul presedinte: maistrul Teofil Copaci, care mi-a si imprumutat registrul pentru aceste randuri de inceput.
… Ce rau imi pare ca n-am fost in dupa-amiaza aceea la Scoala primara din Grivita… Am scapat astfel patru luni din viata C.F.R.-ului, bunicul Rapidului meu de astazi. Au fost patru luni grele. Baietii au cumparat panza de tricouri din banii lor. O panza visinie, care avea sa ramana culoarea Rapidului, dar pe care nepotii de astazi au cam uitat-o.
Stiti de ce a fost panza visinie? Ia povesteste-ne nea Grigore:
„Pentru ca asa a vrut croitoreasa. Toate tricourile le-a cusut, cu mana ei. nevasta lui Geza. Si cum tot ea, saraca, avea sa le si spele, i-a rugat pe baieti sa nu vina cu alb, pentru ca albul aduna, mai ales in Triaj, funinginea pe franghie. Intamplarea a facut sa gasim o panza visinie. Asta-i tot”.
Spre toamna am vazut primul meci tare al Rapidului (n.r. -Bucuresti, 28 octombrie 1923). Am si acum fotografia dinainte de incepere. Primul din stanga e arbitrul Rolton. Al doilea e Rudy Wetzer, care jucase doua din cele patru meciuri de pana atunci ale „nationalei” noastre. Echipa lui Wetzer, „Unirea” din Timisoara, era vestita. Si am luat bataie cu 8-4, dar dupa ce condusesem cu 3-2 la pauza. Imi aduc aminte ca, in repriza a doua, baietii lui Ruda-baci, cat erau ei de artisti „de la Viana”, ne-au pus pe tusa vreo patru oameni, in frunte cu nea Grigore, capitanul.
Am uitat sa va spun ca meciul a fost pe CAB. Langa Arcul de Triumf, acolo unde sint astazi vilele cele frumoase, albastre si verzi, intre soseaua Kiseleff si calea care duce spre Piata Aviatorilor.
Al doilea meci s-a jucat peste zece zile cu Gloria Arad, si tot pe CAB. Am si fotografia asta. Nea Grigore isi trasese cureaua peste chiloti. Geza e in dreapta. Guler tare. Jiletca. Tine aratatorul in buzunarul de la ceas, ca neica Zaharia. In spatele portii se vede „vila arhitectului”. O vila de lemn. Un fel de pavilion de vanatoare. Azi nu mai e. Nu mai tin minte nici cum se numea arhitectul. Dar stiu ca am patimit mult de pe urma lui. Ori de cate ori cadea o minge in curtea vilei, omul nostru scotea briceagul si-i facea harakiri. Ca sa scape de noi. (Poate ca avea si el putina dreptate, dar de partea noastra era „mersul istoriei fotbalului”.) In orice caz, cand a ars CAB-ul, am simtit cu totii mana „castelanului”. Si-a vazut visul. (Era sa uit scorul. Am pierdut meciul cu Gloria, 2-1, per benevolentiam lui Onorica Nicolau, arbitrul care pusese ramasag cu Mitty Niculescu, sustinand ca noi, C.F.R.-ul, o sa ramanem doar o echipa de cartier cat o fi lumea si pamantul.)
Peste un an si ceva, prima noastra echipa s-a destramat. A plecat Truckenbrod, omul de la care nea Gigore Grigoriu invatase meseria de half centru. A plecat si Palco. Au venit cei tineri. Dar era greu. Procesul-verbal din 25 ianuarie 1925 vorbeste despre „excluderea echipei de categoria I din Campionatul regional, pentru ca nu s-a putut prezenta la meciuri.” Cauza? Lipsa echipamentului.
Si totusi, am jucat. Care cum a putut. Asa peticiti cum eram. Cu echipament sau fara. Am batut Val Vartejul, Unirea Obor, Prahova, C.F.R.-ul din Cluj. Am pierdut onorabil pe Valea Jiului si la Arad. Am jucat aproape 40 de meciuri in 1924. Atunci am inceput sa invat haltele si garile. Ziua– dupa fantana din fata, noaptea–dupa fereastra luminata prin care se uita nevasta sefului de gara.
Am jucat peste tot. Dar cu ce greutati!… N-o sa credeti ca bugetul echipei avea 95 000 de lei cheltuieli si doar 5 000 venituri. Iertati-ma ca va plictisesc cu cifre. Trebuie sa stiti, insa, ca n-a fost totul doar o cupa de sampanie.”

Stiu ca te deranjeaza adevarul, poate pe stelisti poti sa-i prostesti (stim ca au coeficientul de inteligenta negativ), insa rapidistii nu o sa creada balivernele tale!!!

Unde ai vazut tu Doncea si Ginczer in documentele de infintare a C.F.R-ului?
Nu uita, cartea „Glasul Rotilor de Tren” a fost scrisa in timpul comunistilor, daca viitori activisti ar fii contribuit la crearea Rapidului, partidul s-ar fii mandrit cu asta!

CVUCS (120 comentarii) • 3 mai 2008, 0:43

@ ArTiSt_uL.
Esti ridicol.
@Felix.
Tu esti pur si simplu dus cu capul, deci nu are rost sa ne pierdem vremea cu „visatori” drogati ca si tine.

Urziceni (120 comentarii) • 3 mai 2008, 8:13

Iar au inceput aurolacii sa abereze si sa semneze cu mai multe nickuri ca sa para mai multi. Duceti-va si spinzurati-va bah.
Stalin si Poporul Rus
Pe stelutza ne-au adus…
… si de atunci, in Romania se tot minte , fura si falsifica.
Dinamo-Steaua= derbyul clonelor comuniste=derbyul rusinii. Derbyul „vostru”. Noi ceilalti ne-am mai k.aka in „derby”-ul vostru, pentru noi acest „derby” nu exista.