Puriul adevăr

Nici în visele lui cele mai demagogice, Copos n-ar fi sperat la aşa ceva. Să fie dezbinare la Rapid fără ca el să mişte un deget. După ce l-a adus pe Rednic, poate să doarmă liniştit. O mutare de geniu! […]

Nici în visele lui cele mai demagogice, Copos n-ar fi sperat la aşa ceva. Să fie dezbinare la Rapid fără ca el să mişte un deget. După ce l-a adus pe Rednic, poate să doarmă liniştit. O mutare de geniu! În sfîrşit, toată lumea se ceartă cu toată lumea. Nu mai trebuie să se istovească punînd presiune. Nu mai trebuie să umilească antrenorii. Galeria pune presiune şi jigneşte în locul lui mai sistematic şi mai cu spor.

Suporterii din Grant nu numai că îl imită pe patron, dar îl şi depăşesc. Ce-i drept, l-au şi studiat ani la rînd, ca să nu fie tentaţi să-l imite. Cînd vor să fie răi, sînt răi în stilul Copos. Iar cînd suporterii sînt răi, patronul giuleştean poate fi bun, fără să rişte nimic. Poate fi generos. Se poate unge cu miere şi tăvăli prin nucă, poate fi o bomboană de patron. Poate să le mărească salariile jucătorilor, fără grijă că va fi linişte la echipă.

Nu, nu, staţi puţin, rolurile nu s-au inversat de tot. Copos n-a devenit peste noapte pîinea lui Dumnezeu. E acelaşi tip, numai că acum nu-şi mai murdăreşte el mîinile şi imaginea. Alţii fac treaba murdară în locul lui. Ei bine, asta înseamnă de fapt să fii şef.