Ratatouille

Patronul Stelei spunea că s-a simţit „ca un gîndac” stînd lîngă oficialii Sevillei. Nimic spectaculos. Nu e metamorfoză, ci revenire la forma iniţială.

Pînă la ora meciului, se simţea probabil ca Ratatouille, şobolanul care trebăluia sub boneta unui bucătar. Şi […]

Patronul Stelei spunea că s-a simţit „ca un gîndac” stînd lîngă oficialii Sevillei. Nimic spectaculos. Nu e metamorfoză, ci revenire la forma iniţială.

Pînă la ora meciului, se simţea probabil ca Ratatouille, şobolanul care trebăluia sub boneta unui bucătar. Şi comanda de acolo prepararea supei. Exact aşa stă şi bossul din Ghencea pe capul antrenorilor. Numai că nu-i trage de păr, ca să se facă înţeles. Şi stă la vedere, nu ascuns. Dar cînd face echipa, se bazează tot pe miros şi pe reţete inventate.

Dar şoarecilor nu prea le prieşte pe „Sanchez Pizjuan”. Cel puţin la masa presei, unde stau cu burta-n sus, de la prea multe intoxicări. Prevestirea era clară. Lui Ratatouille din Pipera n-avea cum să-i fie bine la meciul cu Sevilla. Nu numai că s-a simţit mizerabil, dar şi ce servise el pe post de tactică mirosea cam naşpa.

Pe tot caşcavalul din lume! Mai bine să se simţi gîndac decît şoarece! Gîndacii sînt mai rezistenţi. Dar oare ce-a simţit Pedrazzini? Dacă eşti mai mic decît o insectă, să zicem virus sau parameci, simţi ceva în afară de vaccin?