Miliţianul universal

Nu trece o zi nepoluată de zgomotele sentenţioase ale lui Dragomir. Orice se petrece în fotbal se petrece pentru ca şeful Ligii să emită o părere. E un fel de instanţă lăbărţată peste tot ce mişcă în campionat sau la […]

Nu trece o zi nepoluată de zgomotele sentenţioase ale lui Dragomir. Orice se petrece în fotbal se petrece pentru ca şeful Ligii să emită o părere. E un fel de instanţă lăbărţată peste tot ce mişcă în campionat sau la „naţională”. În calitate de ce vorbeşte Dragomir? Nu se ştie. Cetăţean de rînd, parlamentar, român neaoş, fost miliţian, afacerist, tovarăş cu unul sau cu altul? Nu se ştie, nu contează, Dragomir rumegă evenimentele cu viteză de carnivor şi le redă sub formă de pastă stridentă. „Ascultaţi-mă ce vă spun!”.

Ce ne spune? Că „dacă Dorinel dădea mingea în tribune la cornerul ăla, la Copenhaga, eram calificaţi la Euro 2004, băi nene!”. Nu le cunoaşte, dar le potriveşte. Le prinde din zbor, le aude de la unii, de la alţii, apoi le dă forma păstoasă, alunecoasă, care l-a consacrat. Nu e el omul să se chinuie să ţină minte date, meciuri, faze memorabile. Prea mult efort. Pentru că dacă ar fi, ar şti că o victorie cu Danemarca trimitea „naţionala” direct în baraj, cu Spania, probabil, nu la Europene. Ei, dar astea-s amănunte, iar Dragomir nu se împiedică de ele, cînd vrea să spună „una bună”.

El vede lucrurile în mare, de la distanţa confortabilă şi somnolentă a scaunului de parlamentar. Despre suporterii rapidişti care l-au înjurat pe Rednic spune că sînt „nişte derbedei”. Şi cu asta a rezolvat, pam-pam, problema violenţei în fotbal! În loc să pună mîna să lucreze la legea antihuliganism, Dragomir îi judecă pe suporteri după cum îl duce capul. El e ultima persoană în măsură să emită judecăţi morale, etice şi de orice alt fel. Dar le emite. Cu un tupeu desăvîrşit. Cuvîntul lui e lege, nene, nu hîrţogăria din Parlament! Nici Constituţia, nici Codul Penal, nici Codul Civil nu pot rivaliza cu ce spune Dragomir, mai ales cînd spune „una bună”.

Mai e nevoie de regulamente şi proceduri cînd Dragomir îţi găseşte exact vinovatul potrivit, la locul şi momentul potrivite? Cînd dă verdictul convenabil indiferent de situaţie? Mai e nevoie de legi şi instituţii cînd avem un miliţian universal, gata să articuleze cu pulanul gîndirii orice mişcă în front? Un miliţian care apără toate echipele şi toate partidele, zicîndu-ne cîte „una bună”.

Suporterii care înjură strică aerul în fotbal, nu oficialii care insultă. Dorinel e vinovatul pentru eşecurile tricolore, nu nisipul şi noroiul la care federalii i-au condamnat pe „tricolori”. Nu seminţele baronului Oprişan, un detaliu şi ăsta, nu scandalurile şi anturajul prost de la lot. FRF şi vicepreşedintele ei n-au nici o vină pentru eşecurile trecute şi au toate meritele pentru succesul prezent. Trecutul se prescrie, asta ne spune mereu Dragomir. De asta vrea să ne convingă vociferînd zilnic la TV. Trecutul nu contează. Da, asta-i chiar bună. Foarte bună!