Găinarii

Toţi românii, se spune, se pricep la politică, fotbal şi agricultură. După înfrîngerea cu CFR, lui Copos i-a mai rămas doar ultimul domeniu. “Trebuie să ne întoarcem cu toţii la agricultură”. Omul e dator să încerce. Probabil patronul rapidist a […]

Toţi românii, se spune, se pricep la politică, fotbal şi agricultură. După înfrîngerea cu CFR, lui Copos i-a mai rămas doar ultimul domeniu. “Trebuie să ne întoarcem cu toţii la agricultură”. Omul e dator să încerce. Probabil patronul rapidist a citit de curînd “Punguţa cu doi bani” şi s-a gîndit că e rost de cîştiguri din găinării. Sau a aflat, pe surse, că nu numai veşnicia, ci şi know-how-ul s-a născut la sat.

Oare cum va performa la fermă? La jumulit, jupuit, muls şi clocit strategii se pricepe, e clar. La irigaţiile cu picătură e expert. Cu secera şi ciocanul se descurcă de minune, iar la cultura de roşii, e mîna-ntîi. Dar în rest? Va împărţi două paie la trei măgari ingraţi, va pune presiune pe găini să facă ouă de struţ cu două gălbenuşuri, se va arăta mereu neconsolat că strică orzul pe gîşte.

Agricultorul Copos se va bucură sincer pentru capra vecinului, va aplauda de cîte ori înscrie un gol în poarta lui. Ar fi lipsit de eleganţă să procedeze altfel, orice ţăran adevărat ştie asta. El, desigur, nu va avea capre, ci o echipă de ţapi ispăşitori, pe care-i va pune să-şi facă autocritica pe motiv că nu produc mare brînză.

Cît despre secretele meseriei de manager de fermă, Copos nici măcar nu le bănuieşte. Ştie el că pînă şi vacilor trebuie să le pui muzică de relaxare, să dea mai mult lapte, nu să le stresezi şi să le faci amatoare şi desculţe? Dar poate patronul rapidist nu vrea fermă, ci o întreprindere mai pe măsura ambiţiilor şi mentalităţii lui. Adică un CAP futurist, cu blog pentru dezbaterile colhoznice şi cu animale modificate genetic. Care nu consumă nimic şi produc nonstop sute de mii de tone de salam cu soia la hectar.