Exercitiu de respiratie
Acest articol a fost scris împreuna cu cititorii, după o invitaţie lansată pe blogsport.ro
Steaua respiră din nou aer european, după proba de foc de la Cluj. Gazdele încă mai trebui să-şi exerseze plămînii pentru aerul tare al Ligii Campionilor. […]
Acest articol a fost scris împreuna cu cititorii, după o invitaţie lansată pe blogsport.ro
Steaua respiră din nou aer european, după proba de foc de la Cluj. Gazdele încă mai trebui să-şi exerseze plămînii pentru aerul tare al Ligii Campionilor. Ardelenii au avut şi trac, şi orgoliu, în cantităţi egale. Oaspeţii au avut o zi de graţie, iar arbitrii au fost nemţi. Rezultatul? Un meci peste media campionatului. Un test valoric, pentru ambele echipe.
Disciplinată, omogenă, formatia ardeleană n-a izbutit să depăşească blocajul tradiţional în faţa granzilor. A convins prin forţa grupului, nu prin strălucirea vedetelor. Stranieri sau băştinaşi, jucătorii lui Bergodi seamănă cu soldăţeii de plumb: ascultători, dar fără sclipiri. CFR-ul a jucat sub aşteptări. Dar poate aşteptările erau prea mari. Deocamdată.
Steaua, în schimb, şi-a regăsit ritmul, voinţa de viaţă, setea de aer şi dramul acela de noroc, ticluit să ţină cu cei puternici. De multă vreme, n-a mai arătat aşa sigură, senină, gata să se plieze şi să replieze, de cîte ori e nevoie pentru a cîştiga. Pe de o parte, stilul obtuz şi neted al lui Bergodi, pe de alta, stilul inteligent, flexibil al lui Olăroiu şi experienţa europeană a Stelei. Roş-albaştrii au dominat jocul înca din primele minute, conduşi de un Rădoi matur şi bătăios. S-au închis foarte bine, cînd a fost nevoie, au atacat în forţă. Pe ansamblu, cu excepţia cîtorva momente de derută, au ştiut tot timpul ce vor şi cum să obţina. N-au făcut spectacol, dar nu spectacolul era miza.
Spectaculoasă a fost tensiunea, o tensiune aproape palpabilă, pe gleznele lui Thereau, Nicoliţă şi Semedo, pe „tălpile” lui Neşu. Spectaculoase au fost aşteptarea înfrigurată, preţul biletelor „la negru”, izul festiv din tribune, gulerul apretat al lui Bergodi, fruntea descleştată a lui Olăroiu. Spectaculos a fost aplombul clujenilor. Şi firul de speranţă care a început să urce în galeria stelistă ca mercurul în termometru, după golul tăiat de Iacob în stînca portugheză.
Aşa fac diferenţa echipele mari: se adună chiar de sub dărîmături. Şi ies cu capul sus la la lumină. La aer european. E drept, cele trei puncte de la Cluj înseamnă doar o gura de oxigen pentru o sumă de plămîni obosiţi. Dar o gură îndestulatoare, pentru a ţine pasul în cursa pentru locul doi şi pentru Ligă.
Au contribuit: Maria, Rareş, Jamaiqa, Cipri_UK, stelistdinnaştere, Radu, GB E.G, Constantin Piştea, Laza, Andrei Iaroscenco, AlexandruD., Lipy, Florin Cluj, Dragosh2Luck, AlexB, exigentul, Anonymus, Marcel Vonica, Magda, Alejandro, Norby07, MB, Boghi, Diana, Alexander van Gogh, Paul Slayer, Tudor Rareş Pop, Kalink, Bogy
Andrei Crăciun
Maria Andrieş
Alin Buzărin
Radu Cosașu
Costin Ștucan
Oana Dușmănescu
Cristian Geambaşu
Gusti Roman
Ovidiu Ioaniţoaia
Theodor Jumătate
Radu Naum
Tudor Octavian
Cătălin Oprişan
Radu Paraschivescu
Răzvan Prepeliță
Traian Ungureanu
Andrei Vochin
Arhivă
Biografie completă
Toate articolele