Old Boys, Good Boys

Acest articol a fost scris împreună cu cititorii, după o dezbatere lansată ieri, pe blogsport.ro.

Dinamo priveşte în viitor, dar trecutul îi dă tîrcoale cu abnegaţie. Sînt împinşi la rampă veterani din generaţia resuscitată, precum Lobonţ şi Răducioiu. E […]

Acest articol a fost scris împreună cu cititorii, după o dezbatere lansată ieri, pe blogsport.ro.

Dinamo priveşte în viitor, dar trecutul îi dă tîrcoale cu abnegaţie. Sînt împinşi la rampă veterani din generaţia resuscitată, precum Lobonţ şi Răducioiu. E drep, cei doi ar întări imaginea clubului, nu şi lotul de Ligă.

Categoric, alb-roşii au nevoie de un Lobonţ şi de un Răducioiu. Dar de Lobonţ de la Rapid şi de Răducioiu de la CM ’94. Lobby cel de acum nu seamănă nici măcar cu Lobby de la Ajax. Seamănă mai degrabă cu o vedetă care trăieşte pe seama gloriei de acum cîţiva ani. Iar blondul cu accent italian, ei bine, ar fi apt doar pentru o gală de old boys. Dacă tot vor să scoată untul din legende, şefii lui Dinamo n-au decît să-l trimită şi pe Dinu în teren.
Cupele europene trebuie atacate cu forţe proaspete, nu cu puseuri de nostalgie. Manevrele de imagine maschează, dar nu acoperă lipsurile din lot. O echipă mare se construieşte pornind de la un portar mare. Lobonţ e doar umbra arogantă a unui goalkeeper de top. A dezamăgit prea mult pentru a merita încrederea lui Rednic şi timpul lui Dinamo. Dacă nu s-a impus la Fiorentina, o formaţie care, vorba lui Mutu, se zbate la retrogradare, cum va convinge în faţa Benficăi? Sau în derby-urile din retur? Reactivarea lui între buturile dinamoviste reprezintă o soluţie riscantă. La fel de riscantă ca trimiterea unui atacant de 37 de ani, în prima linie pe „Da Luz”.

Dinamo are nevoie de soluţii realiste, nu fanteziste. La fel ca la Steaua, departamentul de scouting al clubului e sublim, dar lipseşte cu desăvîrşire. Aşa se face că pe lista de transferuri se regăsesc an de an aceleaşi nume vechi. Numele cu priză la tribună, nume care fac tribunele să tresalte şi să viseze cu ochii deschişi. Nume care vor fi aplaudate laolaltă cu numele lui Borcea, Badea, Turcu.

Poate ca Răducioiu a glumit despre revenirea lui pe teren. O glumă care a sunat atît de nesperat încît a fost crezută. Au crezut-o în primul rind cei care n-au observat că fostul vîrf al naţionalei a devenit impresar, tată de familie, manager şi, în general, un adult rezonabil şi elegant, care nu mai rimează cu gazonul şi crampoanele.
Dinamo are nevoie de Răducioiu, de perspectiva lui aerisită, modernă asupra fotbalului. Dar, cu toate amiciţiile de protocol, ”năluca blondă” s-ar adapta greu în mediul îmbibat de intrigi şi impostură din birourile “cîiinilor”. Ar fi de dorit să danseze el la goluri, în locul lui Borcea, să gîndească el strategii pe termen lung. Dar asta ar însemna ca avangarda certăreaţă din Ştefan cel Mare să treacă în ariergardă. Puţin probabil.

Problema portarului la Dinamo nu e deloc o glumă, dar aşa a fost tratată de cei care trebuiau s-o rezolve încă din vară. Transferul lui Lobonţ ar fi mai degrabă o improvizaţie lamentabilă. Un act de caritate greşit înţeleasă. Nu e treaba şefilor lui Dinamo, nici a lui Piţurcă să-l salveze pe Lobonţ. E treaba lui Lobonţ. Dacă goalkeeper-ul Fiorentinei crede că venirea în Groapa înseamnă „un pas înapoi”, atunci n-are decît să-i dea înainte, pe tuşă, în campionatul italian.

Au contriuit: Maria, craca_giulesti, Nadir’s Big Chance, danpetrescu, Barbarul, parereless, BravoRednic, Catalin V., MAGDA, dragosh2luck,gogu, Dr@Gosh, sebastyan, Andrei (a ales titlul)