Dragoste de viaţă
Cu un Spadacio de staniol înfipt în plex, Rapid s-a zbătut nemeritat de mult. Meciul cu Madeira a semănat cu finalul unui film de acţiune. Cu tradiţionala încleştare decisivă, cînd între cel bun şi cel rău nu stă decît tăişul […]
Cu un Spadacio de staniol înfipt în plex, Rapid s-a zbătut nemeritat de mult. Meciul cu Madeira a semănat cu finalul unui film de acţiune. Cu tradiţionala încleştare decisivă, cînd între cel bun şi cel rău nu stă decît tăişul unui pumnal. Golul calificării.
Oricît s-au opintit insularii, tot n-au reuşit să îndrepte vîrful ucigaş spre poarta lui Coman. Cu tot talentul asasin al brazilienilor, cu toată siguranţa incisivă a bulgarului Cilikov, golul terminator n-a mai venit. Oare de ce?
Pentru că la fotbalul robust şi agresiv etalat de corsarii lui Brito, giuleştenii au răspuns cu hotărîrea simplă de a trăi. O hotărîre sănătoasă, luată în timp util şi dusă răspicat pînă în prelungiri. De data asta, rapidiştii n-au abandonat prematur lupta. Şi-au strunit nervii, au refuzat să se dea pierduţi, loviţi, blestemaţi. Au decis să nu moară, nici măcar de necaz, după ratarea de zona crepusculară din minutul 42. Mingea a plutit deasupra liniei porţii de parcă mîna lui Dumnezeu, aia veritabilă, a trecut mustrător peste creştetul lui Grigore şi a oprit balonul.
Mîna divină s-a retras apoi, rapidiştii au urcat în atac, au împins treptat pumnalul spre poarta adversă. Cel mai bun să învingă, cel mai bun să trăiască. Şi a trăit. Au venit cele două goluri izbăvitoare, iar filmul s-a terminat aşa cum trebuie, cu rapidiştii strălucind de efort şi de o nestăvilită voinţă de viaţă.
Andrei Crăciun
Maria Andrieş
Alin Buzărin
Radu Cosașu
Costin Ștucan
Oana Dușmănescu
Cristian Geambaşu
Gusti Roman
Ovidiu Ioaniţoaia
Theodor Jumătate
Radu Naum
Tudor Octavian
Cătălin Oprişan
Radu Paraschivescu
Răzvan Prepeliță
Traian Ungureanu
Andrei Vochin
Arhivă
Biografie completă
Toate articolele