Decît cu Blatter în FIFA, mai bine singuri în ISIS

Preşedintele demisionar al FIFA a intrat în război cu Anglosfera. Asta i-a fost fatal.

Problema nu era Blatter. E Radu Naum. A scris, săptămîna trecută, tot ce se putea grava mai meritat la baza Monumentului Eroului Britanic Bine Cunoscut. Domnii ziariști A. Jennings și D. Walsh, dar și detașamentul vînători de șpăgi la munte și la șes de la Sunday Times au riscat tot: reputație, maxilare, job-uri. An după an după an. Lîngă ei: les journalistes francaises care au scris despre potlogăria Armstrong, erezie pedepsită mai demult prin arderea pe rug. Un supliciu mai rapid decît viața prin tribunale promisă lor de Marele Injectat.

Ce mai rămîne de spus e că Blatter putea face, dacă n-ar fi fost FBI-ul, un rău enorm lumii. Da, FIFA urma să strice lumea, folosind democrația de Teleorman, cu deosebirea că unde e puiul în Teleorman e milionul de dolari pentru președintele de federație africană. Simplu: dă un vot și un Mercedes pe cap de federație, zi-le justiție pentru exploatați, declară-te antirasist și vei conduce lumea. Direct spre cocină. Mai rămîne de spus cine și de ce sînt Jennings și Walsh. Ce explică existența acestui tip de catîr britanic?

Cine a văzut finala Cupei Angliei se apropie de răspuns. FIFA a intrat în război cu nordul Europei și, în primul rînd, cu Anglosfera, pentru că fotbalul e intact în Marea Britanie. Ruginit, dur, nemilos și primitiv, dar intact. Nimic nu descrie mai bine această încremenire etică și geologică decît miracolul Cupei Angliei. Din 1871, Cupa e unul și același lucru. O competiție deschisă, jucată în mîluri și gazoane păscute de oi, printre suporteri fără dinți și încheiată cu ceremonia care poate umple o viață: finala de pe Wembley. The Cup, cum îi spun, prin gări uitate, bătrîni așezați sub șepci muncitorești, are, de 144 de ani, aceeași alcătuire: toată lumea, de la echipe sătești de amatori la supermonștrii din Premier League. Ocupația Cupei: să rănească, să dea la țurloaie aroganței și închipuirilor și să le aducă pe pămînt.

Ediția abia încheiată a distrus Chelsea, Man City și Liverpool cu lovituri de traversă aplicate din diviziile doi și trei. Mourinho n-a uitat prima lui întîlnire cu The Cup: ne-a nivelat Scunthorpe. Cînd ne-au dat gol s-a rupt cerul. Tot orașul intrase pe teren. Mi-am zis: Doamne, unde am nimerit!
De aici vine tradiția jurnaliștilor britanici și tot de aici concluzia după care decît în FIFA cu Blatter, mai bine singuri în ISIS. Cea mai veche dintre competițiile lumii n-a pierdut nimic. Lumea risca să piardă tot. Prin FIFAliment.