Radu Naum

Evadat din Turul Franței, s-a oprit o perioadă pe semicerc. Acum e în suprafața de pedeapsă. Are opinie, și ca editorialist, și ca moderator

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Radu Naum
Handbaliatorii

Vocea lui Ştefan Birtalan e întretăiată, şi nu din cauza legăturii telefonice, nici urmare a micului şi simpaticului defect de vorbire, un bâlbâit care i-a adus porecla „Bibi”. Emoţie. Nu dintr-aceea de soap care să-ţi mulgă lacrimi, o emoţie adâncă, […]

...

Cei de pe urmă

Britanicii s-au culcat cu City-Utd 0-2 şi s-au trezit cu The Queen-Meghan 0-1. De Ziua Femeii. Care e, de fapt, o zi a drepturilor femeii, ceea ce ne reaminteşte paradoxurile unei umanităţi dornice să ajungă pe Marte, dar având probleme […]

...

Gura bate gândul

„E fenomenal ce face LeBron. Dar nu-mi place când persoane care au acest statut în sport se implică în același timp și în politică. Adică, fă ce faci tu bine. Ține-te de ceea ce faci. Eu, de exemplu, joc fotbal […]

...

Cu sportul la psihiatru

„Închisoare pentru lesbianism, wow!”. Comentariu la articolul despre golgota Marianei Cetiner, fosta handbalistă care vorbeşte, în interviu cu Costin Ştucan, despre abuzurile îngrozitoare suferite pe când era copil şi apoi adult. Da, da, închisoare pentru lesbianism! Şi nu se întâmpla […]

...

Masonaras

E probabil ca preşedintele FRF, exasperat de castanele pe care le încasează în numele grecului, să-l fi forţat pe Vassaras să iasă şi să spună ceva, orice. Şi s-a întâmplat ceea ce era de aşteptat. În interviul de la Telekom, […]

...

Albastru, galben, sînge

Nişte fete merg pe un covor roşu. Poate că nu se va termina la fel de brusc ca o bucată de autostradă

E amuzant. Un tsunami de entuziasm naţional mătură în calea lui orice gînd aşezat. După ce apele s-au […]

marți, 5 august 2014, 12:37

Nişte fete merg pe un covor roşu. Poate că nu se va termina la fel de brusc ca o bucată de autostradă

E amuzant. Un tsunami de entuziasm naţional mătură în calea lui orice gînd aşezat. După ce apele s-au retras, România a descoperit în acest week-end fierbinte, între un Ştefan cel Mare de ghiol şi un vox-populi-votanti care a stabilit că ţara îşi are capitala la Iaşi (păi, nu e la Constanţa?!), competiţia mondială a fetelor sub 18 ani. Sună ca un concurs de miss pe plajă, dar nu e. În vreme ce poporul se ardea pe faţă şi pe spate, s-a născut, din neant pentru cei mai mulţi, această performanţă şi am sărit cu toţii în sus.

DigiSport, asumîndu-şi un rol de serviciu public, a trebuit să pună la cale o întreagă operaţiune pentru ca românii să vadă finala cu Germania. Şi s-au uitat la greu. Nimeni în lume n-a mai fost interesat. Nimeni nu face sărbătoare naţională dintr-un titlu de junioare. Dar pentru noi a fost ca apa în Sahara. Ca atunci cînd soldaţii unui război al tuturor ororilor văd trecînd prin faţa tranşeelor un grup de copile diafane, dansînd întru bucuriile care vor veni. Rămîi cu gura căscată şi cu o lacrimă în ochi. Apoi vine ziua de mîine. Tîmpita zi de mîine.

Sîntem o naţie cu ţinere de minte scurtă. Generaţii minunate de presenioare au mai fost. De la ultimul titlu mondial absolut au trecut însă 52 de ani. De cînd se năştea Mariana Tîrcă. Deci, ce facem de aici înainte? De aici intervine ţara. Ţara lui „cel Mare”. La Ohrid, România tînără a fost Germania şi Germania a fost Brazilia. Meciul a fost gata din minutul zece. Restul de 50 am savurat. Răscumpără asta zecile de partide în care alte naţionale „mature” au condus pînă spre capăt, le-a tremurat mîna şi apoi au pierdut? E ceva de învăţat din toate astea?

Există o responsabilitate faţă de aceste fete care îşi trăiesc azi visul, iar mîine ţara le va trăi pe ele? Sau poate că, aşa cum le-am văzut, hotărîte, cetăţeni ai lumii lor globalizate, nu mai au nici o treabă cu noi, îşi vor lua soarta în mîini care nu le vor mai tremura. În ce mă priveşte, ăsta e visul. Ţării nu-i poţi cere prea multe pentru că nu se învredniceşte ea însăşi să ceară ceva de la sine. Poţi doar să speri că aceia care o încalecă o să fie într-o zi un pic mai şmecheri încît să priceapă cît de mult le-ar folosi să investească în acest sport nu mai mult de un kilometru de autostradă neconstruită.

În handbal, mai simplu decît în multe alte discipline, poţi atinge aurul. Pămîntul încă produce, dintr-o inerţie a fertilităţii care a dat rezistenţa seculară, ilogică altfel în absenţa unei structurări solide, a acestei populaţii. Nu trebuie decît să-l uzi un pic. Albastru, galben, sînge. La creier.

Comentarii (6)Adaugă comentariu

Mihaiela Bulica (103 comentarii)  •  5 august 2014, 14:27

Parfumul discret al excelentelor noastre femei

asa da maiestre, ca nu sint fetele lui Berlusconi, ai dat iar lovitura cu titlul asta. Ai „articolu anului“ daca iese ordonanta.
Ce ne facem insa daca apar iar banci tricolore in verdele prafuit din parcurile Clujului ori citiva ciumpalaci cu drapele ca in iarna 2012, ori daca Galca si Maria renunta la negru pentru ceva mai asortat ?

Victoria este atit de mare incit necesita o ordonanta de urgenta care sa interzica barbatilor sa poarte tricolorul pina cind unul din ei va demonstra ca are singe in instalatie ! La cite si ce s-a dat pina acum, asta ar fi prima ordonanta de urgenta inteleasa pina si de Mutu !

PS altfel, asa cum s-a gasit cineva care sa-l ascunda pe Dobrin, se va gasi cineva care sa aiba grije parinteasca si de aceste fete.

Costin (1 comentarii)  •  6 august 2014, 8:57

Buna ziua!

Ma bucur pentru articolul scris, insa as vrea sa completez un pic. Cu permisiunea dumneavoastra, vreau sa va spun ca am avut norocul sa iau la autostop dinspre Brasov la Fagaras o persoana cu tangente in handbalul romanesc, chiar la nivel inalt.

Nu stiu acum, unde este ADEVARUL, insa de la aceasta persoana am aflat ca Romania nu face pregatirea potrivita la handbal junioare. Dupa dansul, profesorii si antrenorii invata fetele sa joace cu scheme elaborate, driblinguri, un-doi-uri, plus alte „smecherii”. Insa, acest bagaj de informatii vine pus peste o baza putin nesigura, dar foarte importanta. Asa am aflat, ca germancele (el a fost pe acolo si ce frumos ca tocmai cu Germania am jucat in finala) pun accentul mult mai apasat pe contraatac, pe pase lungi si precise(chiar de la portar), pe pasele in viteza intre doi jucatori care alearga si pe alte lucruri.

Diferentele se vad la senioare, acolo unde, fetele noastre nu prea stiu sa faca un contratac, unde gresim anumite pase simple, nu avem acel joc in viteza, etc. Drumul germancelor de la junioare la senioare o sa fie completat de partea tehnico-tactica si astfel ajung la un joc mult mai bun cand sunt „mari”.

Noi suntem buni „mici” pentru ca dam importanta la tactica si altele, ne prezentam cu un bagaj per-total mai bun si castigam. E si o problema (cum ne-a anuntat si la tv) ca antrenorii nu castiga cine stie ce sau deloc. Astfel, prefera sa le invete pe fete sa faca mai multe si sa fie superioare, dar nu le invata BINE, ceea ce trebuie, ca in viitor sa avem generatii bune la senioare. Acolo ne chinuim, abia castigam meciuri, abia stim sa folosim extremele si altele, doar pentru ca nu am invatat simple pase, cum sa alergam si sa ne facem pasii, etc.

Va multumesc si va doresc multa sanatate!

PS: Sper sa nu deranjez pe nimeni cu cele scrise mai sus

brod (23 comentarii)  •  6 august 2014, 9:56

frumoasă metaforă! aşa e, apa din sahara… rămâi cu gura căscată, dar ea dispare, repede, în nisip.
probabil că fetiţele acestea vor trăi, ceva vreme, din entuziasm şi abnegaţie. dar le mai trebuie şi antrenori (nu alde tadici, să le ănjure tot timpul) şi… multe altele. inclusiv o mentalitate a performanţei care să le asigure voinţa de a se pregăti, de a strânge din dinţi…
vă mai amintiţi ce generaţie grozavă de tenismeni juniori a avut românia la începutul anilor 90? şi…

grid (3 comentarii)  •  7 august 2014, 8:42

Cam cinică insinuarea că românii sunt doar o populație care, deși există de atâtea secole în acest spațiu, nu a reușit să ajungă o națiune, deci incapabilă să-și prețuiască valorile. Dar se pare că este adevărat…

costinel (6 comentarii)  •  7 august 2014, 11:46

Mda , ca de obicei , cei din presa refuza sa-si asume partea lor din vina . Poate ca unii ( cum ar fi Dom’ Naum )nici nu inteleg saracii ce inseamna , la ce se refera si cu ce se mananca partea lor de vina . Pai , sa o luam cu inceputul . Toata chestia este despre PERFORANTA .Mai precis despre perceptia performantei . Atata vreme cat la TV ,la 80% dintre emisiuni sunt promovati cu asiduitate tigani si diverse fatuci , nu poate sa fie vorba despre performanta . Acuma , ca sa inteleaga si Dom’ Naum ,PERFORMANTA nu este numai sportiva . Dimpotriva , performanta care dainuie in timp , si cand spun timp nu ma refer la 10 ani , nu este performanta sportiva ci performanta intelectuala ,cea care face lumea sa mearga inainte , cum ar fi acceleratiile gravitationale inventate de Mangeron , cu care misiunea Apollo a ajuns pe Luna ,insulina inventata de Paulescu , mecanismul de producere a insulinei pentru care Pallade a luat premiul Nobel in’ 77,etc.ca daca ar fi contat performanta sportiva in timp , am fi stiut de exemplu toti , cine a castigat prima Olimpiada si nu cine a fost Pitagora . In fine , la urma urmei , si baietasii acestia , jurnalistii sportivi , nu s-ar risca sa faca un interviu de exemplu cu Mangeron. Cum ar arata un interviu Naum-Mangeron? Vorba lu’ Badea – Noaptea mintii . Astia stiu doar sa „fie bine ca sa nu fie rau ” ,sa faca cu Nadia o reclama la margarina , sau eventual sa -i numere fostele performante lu’Nastase (in materie de femei )si sa se vaiete la nesfarsit, neantelegand ca ei insisi sunt o parte a problemei.

Magot (1 comentarii)  •  8 august 2014, 10:17

Cum niste sportivi care muncesc de mici pe branci reusesc sa faca o performanta, cum apare cate unul care indeamna la prudenta. Nu cred ca a facut nimeni sarbatoare nationala. Dar este o performanta care atrage tinerii spre sport si care merita toata atentia, cel putin la fel de multa precum divortul lui Bianca sau depresia lui Bote.
Nu cred ca noi la juniori avem asa multe rezultate exceptionale. Selectionatele de juniori nu prea confirma la seniori in mai toate tarile. Sunt multi factori care intervin pe parcurs. Inclusiv norocul. Dar aceasta victorie este un semn ca avem totusi o generatie excelenta de junioare la acest nivel de varsta. O generatie care are incredere in valoarea proprie, data de aceasta victorie. Daca vor reusi sa castige si la senioare va fi un lucru mare. Depinde in primul rand de cum se vor intrepatrunde generatiile la ora campionatelor mondiale si de capacitatea de a le conduce spre victorie a staffului tehnic.

Comentează