Oana Dușmănescu

Descoperă subiecte de viață în sporturi extreme și povești extreme în sporturi la care toată lumea crede că se pricepe

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Oana Dușmănescu
American Bully

Mai țineți minte istorioara aceea ușor tulbure din timpul Jocurilor Olimpice de la Rio, în care Lochte și alți câțiva înotători americani au inventat că au fost victimele unui jaf armat? De fapt, vandalizaseră, beți, o stație de benzină și […]

...

”It’s coming home, lads”

De ce iubește lumea o echipă pe care, în paralel, o ceartă? Că a avut traseu ușor, că nu a jucat tocmai fotbal, că pe alocuri s-a chinuit pe teren și ne-a chinuit și pe noi, în fața televizoarelor? Vraja […]

...

Era în care râsul se îneacă

Glumele politice. Glumele întortocheate din fake news, cele care-ți trimit un nod în gât. Știrile gen pamflet, dar nu genul subtil și distractiv, ci cele care par mai amare și mai triste decât cele reale. Toate astea scufundă simțul umorului […]

...

Cele mai complicate lucruri din lume

Primele biciclete au fost inventate la începutul secolului al nouăsprezecelea. De-abia la începutul acelui secol, adică acum vreo 200 de ani. La cât de repede am învățat că trece vremea, descoperirea asta atât de simplă pare că a venit foarte, […]

...

Regi de tot felul

Vineri seara, puteai să ții cu Spania sau cu Portugalia sau cu vreo echipă de pe vreo planetă încă necartografiată. Cristiano e ca un dragon acaparator, devastator, încrezut și imposibil de imitat. Unii spun că dragonii fac prăpăd și nimic […]

...

Tennys, nu Popescu

„Un nume ce-i? Un trandafir, oricum îi spui, exală-acelaşi scump parfum" - William Shakespeare. Frumos, dar uneori hilar de greșit

Permalink to Tennys, nu Popescu
duminică, 21 ianuarie 2018, 9:49

De la celebrele cuvinte ale Marelui Will, lucrurile au evoluat sau, mai degrabă, au involuat, într-o lume din ce în ce mai superficială, în care Romeo și Julieta și-ar fi dus planurile morbide la bun sfârșit cu mult timp înainte.

Tennys. Tennys Sandgren. Tennys Loren Sandgren. Un american, nici măcar foarte tânăr, care a făcut puțină vâlvă la Australian Open eliminându-l în turul al doilea pe elvețianul Wawrinka, aflat într-o scădere de formă, și mai multă vâlvă din pricina numelui său.

Un tip care a avut decența să nu se bucure ca un dement de victoria sa în fața favoritului 9, știind că adversarul său nu e sus, unde ar fi putut fi. Un tip cu un nume (oarecum) de disciplină sportivă și cu încă unul (oarecum) de fată. La conferința de presă de după meci, Sandgren a avut de-a face, pentru a câta oară în 26 de ani, cu întrebări și miștouri despre bizarul lui nume. A povestit cum oamenii încă se miră deschis că au întâlnit un jucător de tenis pe care-l cheamă Tennys. „Când îmi comand o cafea, îi spun vânzătorului că numele meu e David sau ceva de genul ăsta, ca să scap mai ușor. Prefer să-mi asigur doza zilnică de cafeină și de-abia după aceea să încep din nou discuțiile nesfârșite din jurul numelui meu”, spune americanul, care stăpânește foarte bine umorul. Pentru că dacă nu știi să glumești când ai un nume dubios, ești damnat din start la o existență plină de amărăciune și iritare.

De unde știu asta? E simplu, mă cheamă Dușmănescu.

De-asta îmi permit să vorbesc un pic și în numele lui Tennys.

Nu, nu e vina noastră că ne cheamă așa. În cazul numelor de familie trăsnite, nu e nici măcar vina părinților noștri.

Da, sunt unele bancuri pe seama numelor noastre care ne deranjează mai mult și unele care ne deranjează mai puțin. Desigur, sunt și unele care ne scot din minți, indiferent de cantitatea de umor pe care o deținem în genă.

(Nu, nu o să vi le dăm mură-n gură de bună voie pe acestea din urmă, va trebui să faceți efortul de a le găsi singuri. Suntem siguri că satisfacția va fi uriașă).

Da, există o glumă referitoare la numele nostru pe care o face absolut toată lumea la un anumit moment, fiecare dintre cei spirituali crezând că a descoperit America și că e primul original în acest domeniu temerar și revoluționar.

Nu, în general nu ne place să se râdă de numele nostru. Cum nu-i place nimănui să fie batjocorit pentru freză, haine, aspect fizic, pasiuni secundare. Un nume e doar un nume. Shakespeare avea dreptate, dar pe el nu-l chema nici Tennys, nici Dușmănescu.

Comentarii (5)Adaugă comentariu

Pushelep (1 comentarii)  •  22 ianuarie 2018, 21:01

Multe virgule puse anapoda. Mai corectati si voi textele ca va faceti de rusine.

Berinde Vasile (1 comentarii)  •  23 ianuarie 2018, 2:00

Interesanta perspectiva, stimata doamna ! Unii din noi va citim cu placere, apreciind articolele dumneavoastra pur si simplu.

Stra Luce Nthori de Nord (5 comentarii)  •  23 ianuarie 2018, 2:45

Respect pentru unicul angajat al gsp cu studii de jurnalism.

mg (7 comentarii)  •  23 ianuarie 2018, 12:17

..un eseu de 10, demn de un(o) „escu”.. 🙂

cronicar (1 comentarii)  •  24 ianuarie 2018, 14:41

execelent :))))))

Comentează

Redacția GSP și echipa de investigații te invită să sprijini jurnalismul apăsând butonul DA!

Publicitatea pe net este vitală ca să putem produce în continuare investigațiile, știrile și faptele pe care le regăsești zilnic aici. Așa că avem nevoie de acceptul tău ca să-ți oferim, în continuare, jurnalism independent, în timp real și verificat.

Redacția GSP și partenerii noștri utilizează tehnologii precum cookies, profilare și prelucrare automata a datelor, pentru a personaliza către tine articolele și reclamele. Prin acceptarea cookie-urilor, ne ajuți să utilizam această tehnologie pe site și să ne finanțăm ziariștii. Ai posibilitatea să iei oricând altă decizie, printr-o simplă revenire pe site. Pentru detalii, te rugăm să citești Documentul de informare a utilizatorilor despre prezenta cookie-urilor pe site și Termenii de utilizare.

Da, sunt de acord