Muică, suntem neam de lebede!

De ce întârzie inaugurarea arenei din Craiova? Primăria a greşit coregrafia. Plănuia să scrie cu oameni numele lui Liviu Dragnea

Inaugurarea noului stadion din Craiova va avea loc din moment în moment, într-o zi din octombrie, noiembrie sau decembrie, anul ăsta. Fix atunci au programat aleşii locali „un spectacol grandios”, de 250.000 de euro. Suma a fost votată şi aprobată în Consiliul Local, urmează să se organizeze licitaţia. Iar licitaţiile durează, mai ales când e vorba de un „show spectaculos”.

N-a fost semnată recepţia construcţiei, mai e de lucru la loje şi la tribune. N-a fost dat avizul ISU. Formalităţi. Jucătorii CSU au apucat să se antreneze pe noua arenă. Au apucat, gest regretabil, iată, să se plângă de calitatea gazonului. Acum trebuie să-şi pună pofta de perfecţiune în cui. Nu vor disputa meciul cu FCSB pe „Oblemenco”. Şi amicalul „tricolorilor” cu Turcia, programat pe 9 noiembrie, ar putea fi mutat pe alt stadion. Fotbalul, de fapt, e personaj secundar în cadrul acestui „eveniment la standarde europene”. E şi el pe-acolo, în corpul de balet al puterii, ultimul lebădoi de pe lac.

Vine artistul Etc!
Comunicatul oficial anunţă „un spectacol de lumini şi lasere, pe o tematică bine stabilită”. Primăria nu dezvăluie încă tema, poate nici n-a ales-o, de aceea şi întârzie inaugurarea. Imnul Craiovei va fi interpretat de „artişti de renume naţional”. Iar în program, vor exista „momente speciale”, create de „artişti importanţi”. Lista acestora arată aşa: „Andrei Păunescu, Ciri Mayer etc”. Să sperăm că n-au tipărit încă afişul. La gală vor fi invitate şi „marile glorii ale Universităţii Craiova”. Micile glorii vor fi lăsate, ca de obicei, pe din afară.

Va urma punctul culminant, aşteptat de „iubitorii sportului din zonă, dar şi din ţară” cu un „sentiment de efervescenţă”. „Zeci de artişti figuranţi vor desena un spectacol din propriile trupuri”. Vor reconstitui momente din istoria fotbalului craiovean. Peste perioadele Dinel Staicu și Mititelu se va trece în pas săltat. Accentul va cădea pe epoca de aur, sub oblăduirea autorităţilor locale. Artiştii vor scrie şi mesaje cu trupurile lor, mesaje aprobate în prealabil de Departamentul de Imagine al Primăriei. Tocmai aici e rost de dileme.

Crampa muzei
Figuranţii au exersat săptămâni la rând până le-a ieşit „Partidul – Dragnea – România” şi „Dragnea – Pace!” cu litere mari, Arial Bold. Acum trebuie s-o ia de la capăt, să scrie ceva de bine cu italice despre premierul Tudose, continuatorul tradiţiilor revoluţionare ale clasei muncitoare la Palatul Victoria, „Baronii şi poporul, patria şi tricolorul”. Sau ceva neutru, dar cu aleasă simţire: „Vom dribla şi vom pasa, ţara o vom apăra!”.

Să formezi cuvinte din oameni e o activitate ceva mai elaborată decât să formezi 4-4-2 pe teren. Dacă nu eşti concentrat şi te legi la şireturi, se schimbă sensul. De aceea, a şi fost amânată inaugurarea, cu riscul ca „sentimentul de efervescenţă” să se răsufle. Dacă mai durează puţin, va trebui inclus în program şi un balet despre istoria construirii stadionului, de la studiul de fezabilitate şi până azi.

Propaganda Maxima
Un stadion modern în oraşul Craiovei Maxima reprezintă un eveniment. Dar unul legat de tradiţia fotbalului oltean, nu de folclorul nou al parangheliilor electorale. O parte din sfertul de milion de euro se va duce pe „promovarea intensă la nivel local şi naţional”. Cum ar veni, Primăria ştie că locuitorii Craiovei trăiesc „sentimente de apartenenţă şi efervescenţă” legate de noul stadion. Dar locuitorii Craiovei nu le-au conştientizat, deci trebuie anunţaţi. Trebuie convinşi să-şi analizeze trăirile şi să le dea curs, venind să aplaude în tribune.

Aleşii locali din Craiova vor să-şi facă reclamă, din bani publici, pentru că au terminat un stadion. Vor să promoveze „prin toate mijloacele mass-media” nobilele idealuri ale CNI, care nu poate recepţiona un obiectiv fără să ceară „o schimbare de lege”. Însă nu vor bate toba, nu vor da foc artificiilor să afle lumea că preţul stadionului a crescut cu şase milioane de euro, prin atribuire directă, pe motiv de „extremă urgenţă”. În privinţa costurilor reale, transparenţa începe şi se termină cu etc..