Nişte băieţi

La Jocurile Invictus, militarii români concurează cu echipamente din donaţii. MApN a strâns cureaua, de când are echipă de fotbal în Liga a 4-a

Românii au cucerit două medalii de bronz, până acum, la Jocurile Invictus de la Toronto. Maiorul Laurenţiu Şerban a urcat pe podium la atletism, proba de 1.500 metri. Locotenentul Ciprian Iriciuc s-a clasat al treilea la canotaj în sală.

Iriciuc a tras de rame cu o schijă în plămâni. Şerban a alergat cu proteză. Acum 11 ani, „şi-a pierdut un picior încercând să-și salveze camarazii atacați în timp ce executau o misiune de patrulare în Afghanistan”, explică site-ul MApN. A pierdut şi o porţiune a mâinii stângi. Dar MApN, care măsoară omul cu batalionul, a trecut-o la „şi altele”. „Bravo, băieţi! Ne mândrim cu voi!”.

Războiul ciudat cu mouse-ul
În total, 15 români, răniţi în misiunile din Irak şi Afghanistan, concurează în 30 de probe în competiţia din Canada. Inclusiv la volei din poziţia şezând avem o echipă, notează Agerpres.
Secţia de sporturi paralimpice a fost înfiinţată, cu fanfara, la CSA Steaua încă din decembrie 2014, special pentru această competiţie. I-a fost alocat un buget anual de 29.000 de euro. La ediţia din 2016, din SUA, militarii români n-au putut concura pentru că n-au fost înscrişi la timp. Ministerul a explicat cazon şi la obiect: „Am depus cerere, dar nu ştim când”.

Sportivi au primit atunci de la MApN un fel de scuză: „Ni s-a spus că n-a depins de ei. Nu ştiau exact cum se face înscrierea la concurs. Pe site-ul Invictus Games nu sunt prea multe informaţii”.

Neînvinşii din Liga a 4-a
Între timp, MApN a dat de capătul Internetului şi a nimerit ghişeul cu cererea. La prezentarea echipei pentru Toronto, în noiembrie 2016, Ministerul anunţa, într-un comunicat, că „fondurile vor fi asigurate, în principal, din bugetul M.Ap.N”., iar pentru „cheltuielile care nu sunt eligibile din fonduri publice” se vor utiliza donaţii şi sponsorizări.

Acum, poate vă întrebaţi ce cheltuieli din pregătirea unor militari sportivi pentru o competiţie internaţională „nu sunt eligibile din fonduri publice”. Şi despre câte corvete e vorba, de nu şi le permite CSA Steaua, cu buget anual de peste 10 milioane de euro.

Salariul lui Lăcătuş, de 3.000 de euro pe lună, e o cheltuială eligibilă. Cumpărarea unui lot de fotbalişti de la un privat, pentru 30.000 de euro, e o cheltuială eligibilă. Salariile acestor fotbalişti sunt cheltuieli eligibile. Ei sunt eroii Armatei. Sportivii de la Invictus sunt doar nişte băieţi la datorie. Bugetul „redus” de 150.000 de euro alocat secţiei de fotbal profesionist, pentru a promova eroic din Liga a 4-a, e o cheltuială eligibilă.

Unde nu dă CSA, dă prinţul
Fundaţii şi asociaţii au organizat acţiuni caritabile pentru concurenţii noştri la Invictus. Uitându-ne pentru ce s-au dat banii, ne dăm seama ce nu e eligibil pentru MApN, când vine vorba de sportul militar. De pildă, Asociaţia Povestaşii şi grupul Invictus România au pus pe două roţi evenimentul „Pedalăm pentru Invictus”.
Voluntarii au venit pe biciclete şi au dat ture toată vara. Kilometrii parcurşi de fiecare dintre ei au fost „vânduţi” la preţul de 25 de euro bucata. Şi preşedintele Iohannis a pedalat 10 kilometri, mai lenţi, e drept, dar siguri. „Suma minimă de care militarii români au nevoie pentru participare este de 50.000 de euro”, au estimat organizatorii. Bani pentru „protezele de alergare, adaptoarele pentru echipamente sportive deja existente, biciclete speciale pentru invalizi şi pentru suplimentele alimentare ale sportivilor noştri”.
Proteza maiorului Şerban, o proteză performantă pentru alergare, a fost cumpărată de Fundaţia Prinţului Charles în România. MApN a contribuit la medalie cu esenţialul „Bravo, băieţi!”.

Echipamentele sportivilor paralimpici reprezintă cheltuieli neeligibile pentru MApN. Transferurile de fotbalişti – eligibile. Transformarea mărcii Steaua în breloc de partid – eligibilă. Promovarea imaginii Armatei Române în lume – neeligibilă. De ţinut minte. Când vom avea nevoie de o oaste care să lupte cu absurdul, să ştim pe cine să nu contăm.