Linişte sufletească de 7,2 milioane de euro

Deşi instanţa o obligă să recupereze banii daţi la fotbal, Primăria Timişoara perseverează în direcţia opusă

Curtea de Apel Timişoara a decis că echipa de fotbal a lui Marian Iancu a fost finanţată ilegal de la bugetul local, cu 7,2 milioane de euro. Curtea de Conturi a constatat asta într-un raport din 2012, Primăria Timişoara a contestat raportul în instanţă, dar a pierdut. Şi acum trebuie să recupereze banii de la o societate-fantomă.

„Eu cred că această situaţie extrem de gravă a fost generată de ambiguităţile din lege!”, a explicat actualul primar, Nicolae Robu. Ei, bine, nimic nou sub soarele Banatului! Încă un ales local dă vina pe lege, ca un şofer care se plînge că n-a văzut radarul din cauza vitezei cu care rula pe şosea. În acest caz, este vorba, de fapt, despre despre ambiguitle din politica locală şi despre relaţiile ambigue dintre Marian Iancu şi autorităţile din Timişoara.

Ca rector al Politehnicii, Nicolae Robu a cedat gratuit palmaresul, numele şi culorile către echipa lui Iancu. În 2012, şeful de la Poli l-a susţinut pe Robu în campania pentru Primărie. „Mergeţi la vot şi puneţi în fruntea comunităţii pe cel care nu a avut ocazia să vă dezamăgească, să vă mintă şi să vă dezmoştenească (…). Pentru Poli, acel om este profesorul Robu”, suna un comunicat semnat de Iancu şi adresat suporterilor „violeţi”. Nici urmă de ambiguitate, nu-i aşa?

Ajuns primar, în locul lui Gheorghe Ciuhandu, Robu a continuat să aloce bani pentru fotbalul local, şi după ce Poli a fost exclusă din campionat. A inventat o echipă, ACS, fostă Recaş, drept pretext pentru a cheltui în jur de 2

milioane de euro pe sezon. Inclusiv din bugetul pe 2015, Robu s-a zbătut să trimită porţia către echipa lui de suflet din Liga a 2-a. „Fiţi convinşi că banii alocaţi pînă acum nu s-au dus pe apa sîmbetei. Această echipă are o valoare excelentă intrinsecă!”, a pledat edilul în faţa consilierilor locali. Le-a zis-o concis! Şi excelentă, şi intrinsecă! Dacă şi legile ar fi atît de clare, pe cît sînt vorbele domnului Robu! Practic, le-am aplica singuri, ca pe comprese! Nici nu ne-ar durea capul de tribunale!

Primarul Timişoarei susţine că echipa îngrăşată cu bani publici s-ar vinde mai repede ca un curcan. Iată-l pe culmile economiei, citat de presa locală: „Dacă s-ar pune problema valorificării pe piaţă a acestui club, fiţi convinşi că suma nu va fi una mică!”. Cînd consilierii au insistat să rupă din bugetul seniorilor nişte firimituri pentru secţia de juniori, Robu s-a enervat şi i-a numit „frustraţi”. Bine că nu le-a spus că n-au avut copilărie!

Investiţiile publice trebuie să fie, în primul şi în ultimul rînd, utile comunităţii, nu neapărat cotate pe Wall Street. Judecînd după spectatorii de la meciurile ACS, să dai bani la fotbal reprezintă o excentricitate a primarului, nu o necesitate. Timişoara se împrumută la bănci pentru a-şi achita arieratele. Are o datorie publică de aproximativ 52 de milioane de euro, conform Ministerului de Finanţe, iar datoria asta creşte. 17 la sută din veniturile municipalităţii se duc pe rate. Oraşul lui Robu se află, deocamdată, doar pe locul şase în topul celor mai îndatorate reşedinţe de judeţ. Datoria asta o vor achita timişorenii, copiii timişorenilor şi, eventual, copiii copiilor timişorenilor, dacă domnul Robu nu-şi cenzurează patima microbistă. Banii daţi pentru S.A.-ul lui Marian Iancu vîslesc din greu pe apa sîmbetei. Beneficiarul lor se află după gratii, pentru următorii 12 ani, şi trebuie să-i achite statului un prejudiciu de 53 de milioane de euro. I-au fost confiscate deja proprietăţile imobiliare.

7,2 milioane de euro reprezintă contribuţia anuală la bugetul Primăriei Timişoara a 350 de companii. Sau impozitele anuale pentru 300.000 de autovehicule. Sau impozitele anuale pentru 46.000 de apartamente. În chestiunea finanţării fotbalului privat cu bani publici, legea e clară, dar expresia „buget local” lasă loc de ambiguităţi. Primarul Robu, duşman declarat al vagului poetic, ar trebui să-i informeze pe contribuabili de unde anume ia banii pentru fotbal. Să spună: „Iată, din taxele pe construcţii, am cumpărat un autocar extrinsec pentru ACS Poli”, „Primăria a mai contractat un credit la bănci, achitabil în următorul deceniu, pentru a plăti salariile fotbaliştilor”. Lucrurile ar deveni mult mai puţin interpretabile. N-ar mai fi nevoie de argumente alunecoase, de „Ce-a vrut să spună autorul Codului Penal?”, şi de catilinare în şedinţele de consiliu.

„Toată lumea a avut liniştea sufletească (sic!) că face ceva perfect legal”, comenta Robu, după verdictul Curţii de Apel. Curios! N-au avut nici măcar o tresărire de îndoială, nici o ezitare! Dumneavoastră cum v-aţi simţi, dacă ar trebui să cheltuiţi milioane de euro din banii altora? Liniştea asta naşte guri de vînt în bugetul Timişoarei. Nu e bine ca primarii şi consilierii să fie atît de împăcaţi cu imperfecţiunile sistemului. E nevoie de o lege nouă şi limpede, care să-i oblige pe gospodarii urbei să achite prejudiciul fotbalistic din propriul buzunar. Asta i-ar nelinişti pe deplin. Ar striga la cer că sînt jefuiţi!