Cantina bogaţilor
FRF visează la economate pentru fotbalişti şi la amnistierea corupţilor din fotbal. Să presteze doar muncă de scriitori în folosul comunităţii.
Cantinele pentru săraci sînt scutite de TVA. Cluburile de fotbal, nu. Revoltată de această discriminare pe criterii antisportive, conducerea […]
FRF visează la economate pentru fotbalişti şi la amnistierea corupţilor din fotbal. Să presteze doar muncă de scriitori în folosul comunităţii.
Cantinele pentru săraci sînt scutite de TVA. Cluburile de fotbal, nu. Revoltată de această discriminare pe criterii antisportive, conducerea FRF vrea să repare nedreptatea şi să ceară egalitate de şanse între fotbalişti şi oamenii străzii, între insolvenţii din Liga 1 şi pensionari.
La sfîrşitul lui martie, Adunarea Generală se va delecta proletar, dar şi intelectual cu noul plan cincinal, întocmit de şefii federali. E mai mult decît un plan. E o fereastră deschisă cu vedere la off-shore. În ansamblu, federalii cer regim protejat de taxe şi impozite pentru IMM-urile fotbalistice, pe motiv că fotbalul este un produs de bază, alături de pîine şi talk-show-uri.
La fel ca serviciile de ambulanţă, transferurile de jucători vor fi scutite de TVA. Agenţii de jucători vor deveni, din evazionişti cu cazier, asistaţi social cu acte în regulă. Este doar un prim pas. Pe viitor, urmează să fie complet scuzaţi de plata impozitelor, apoi vor primi de la buget, în ani electorali, bani pentru cărţi, haine, rechizite şi navetă la business class.
În plus, scutirea de TVA a transferurilor va încuraja importul de internaţionali argentinieni, brazilieni şi guatemalezi. Astfel, politica elitistă „Nici un stranier fără titlu mondial”, atît de dragă FRF, îşi va vedea visul sud-american cu ochii. O altă facilitate, care i-ar face invidioşi şi pe pensionari, se referă la scutirea de impozit a primelor acordate de cluburi pentru „calificarea la competiţiile oficiale europene şi continentale”. Iată o rectificare necesară. Asta e, dacă pensionarii au făcut o alegere nelucrativă, table în loc de TRX, să nu se supere pe răsfăţurile neimpozabile ale fotbaliştilor.
Şefii FRF doresc, de asemenea, reducerea CAS-ului cu 50 la sută pentru veniturile din sport. Cu 50 la sută, nu cu 5 la sută! Federaţia nu se luptă pentru jucării! În ritmul ăsta, va cere creşterea salariilor fotbaliştilor pînă la nivelul salariilor din sistemul sanitar. Un atacant să cîştige cît un chirurg, un mijlocaş – cît un rezident de la Urgenţă, un fundaş – cît un pilot de la SMURD. Antrenorii vor avea, la rîndul lor, venituri comparabile cu ale profesorilor. Iar antrenorii secunzi vor putea visa la lefuri de preparatori universitari. Cu asemenea facilităţi, probabil vom exporta în continuare „creiere” şi mînă de lucru supercalificată, dar nu vom mai exporta picioare şi fiţe.
Dacă planul nu era cincinal, ci pe zece ani, probabil ar fi conţinut propuneri şi mai îndrăzneţe. Dar aşa, „Legea paradisului fiscal în fotbal” trebuie să mai aştepte. Solicitarea de finanţare de la MTS, pentru copii şi juniori nu este precizată explicit, dar se subînţelege. E doar o chestiune de timp pînă va fi relansată şi o astfel de pretenţie.
Cea mai revoluţionară propunere, din lista de fantezii a FRF, vizează direct Codul Penal, nu Codul Fiscal. Federaţia vrea ca infracţiunile de corupţie din sport să fie incriminate distinct. Cînd e vorba de Liga 1, mita va fi numită, oficial, premiere. Spălarea de bani va fi numită finanţare, traficul de influenţă – exerciţiu de persuasiune, delapidarea – sponsorizare a patronului de către club, iar abuzul de funcţie – abuz de organ. Evaziunea fiscală nu va fi numită în nici un fel, pentru că nu vor mai exista impozite în fotbal.
La urma urmei, corupţia din Liga 1 e generată preponderent de sărăcie. Am cădea în penibil s-o incriminăm, să-l hărţuim pe Jean Valjean din Top 300 pentru că a furat o pîine cu elicopterul. Cazurile acestea disperate, motivate
de subnutriţie, sînt de competenţa exclusivă a UNICEF şi a comisiilor umanitare ale FRF. Iar oamenii de fotbal, în fond, nişte oameni de cultură care se ignoră, nu trebuie pedepsiţi. Prin crearea unui mediu favorabil meditaţiei, trebuie încurajaţi ferm să-şi exerseze semnătura pe cărţi, nu pe facturi.