O glumă bleagă

Jurnaliştii britanici îşi ascut gratuit simţul umorului pe spinarea Stelei. Miştourile despre fotbalul lor costă prea scump 

Într-o emisiune radio, un jurnalist britanic a propus ca Steaua să aibă un penis pe tricouri, în loc de siglă. „N-a fost o […]

Jurnaliştii britanici îşi ascut gratuit simţul umorului pe spinarea Stelei. Miştourile despre fotbalul lor costă prea scump 

Într-o emisiune radio, un jurnalist britanic a propus ca Steaua să aibă un penis pe tricouri, în loc de siglă. „N-a fost o insultă directă la adresa clubului”, „a fost o glumă despre Gigi Becali, un homofob notoriu”, a explicat ziaristul de la The Guardian, în reţelele de socializare. „N-am spus-o eu!”, ne-a luminat un alt participant la emisiunea respectivă. „Dar a fost doar o glumă, planeta va continua să se învîrtă şi după asta!”.

Rafinată poanta! Ei insultau Steaua să priceapă iapa. Ceva s-a întîmplat şi cu umorul englezesc, şi cu subiectele despre care glumesc englezii. S-au împuţinat. Din vastul teritoriu pe seama căruia se amuzau cîndva, nu le-a rămas decît Estul continentului, cu înapoiaţii lui de serviciu. Ironizează şi britanicii pe cine pot. Jurnaliştii de la The Guardian nu riscă să fie acuzaţi de nici un „ism”, de nici o „fobie”, dacă rîd de români. Dar nici nu-i paşte vreun premiu pentru originalitate sau curajul propriei opinii.

E o mică, scuzaţi expresia, dar vinovată impostură şi în „gluma” lor, şi în justificările de pe Twitter. Ei ne cer să luăm drept umor o jignire colectivă şi să rîdem în numele libertăţii de exprimare. Însă umorul veritabil e subversiv, merge contra curentului. Curentul, în sportul englez, îl reprezintă campaniile împotriva homofobiei. Federaţia de fotbal şi-a înfiinţat o comisie anti-homofobie, echipe întregi se dezbracă la piele, protestînd contra discriminării pe criterii sexuale.

Iată de unde zelul demascator al jurnalistului de la „The Guardian”. Tema emisiunii era o fostă campioană a Europei care şi-a pierdut emblema. Excelent prilej de a aduce vorba, hodoronc, tronc, despre „un homofob notoriu”, din România tuturor coşmarelor. Comentatorul a luat-o pieptiş pe scurtătura spre aplauzele aprobatoare ale mulţimii. Dar, orice-ar crede, n-a făcut o „glumă”, a făcut o tumbă de bufon al corectitudinii politice.

Libertatea de exprimare n-are nimic de-a face cu grosolănia de la emisiunea „Football Weekly”. De cînd au făcut carieră caricaturile cu Mahomed, oricine emite o glumă proastă poate spune: „Cine nu rîde e duşmanul democraţiei şi al civilizaţiei occidentale”. Nu gustăm „gluma” cu Steaua? Trecem drept încuiaţi, fanatici, de o seriozitate care nu prevesteşte nimic bun despre IQ-ul nostru.

Dacă un penis pe tricou nu e „o insultă directă la adresa clubului”, de ce The Guardian nu lansează mai des astfel de propuneri indecente? Imaginaţi-vă tornada de reacţii joviale din Premier League, cel mai privit, mai bogat şi mai bine vîndut campionat din lume! Se tăvăleau de rîs şi echipele, şi fanii lor, şi sponsorii! Ar fi fost o veselie generală, pe care n-ar fi stăvilit-o scuzele publice, retractările, cenuşa în cap şi alte accesorii din acelaşi registru.

Doar cînd e vorba despre o echipă de care nu-i leagă nici o miză practică, analiştii de la The Guardian devin brusc dezinhibaţi şi emancipaţi. Descoperă că sînt amuzanţi şi liberi să spună tot ce le trece prin cap, fără a se expune la alte consecinţe decît rîsetele cunoscătorilor din sală. S-au supărat suporterii Stelei? O să le treacă! Planeta se învîrte şi fără consolarea lor.

Acum doi ani şi ceva, ITV News şi-a cerut scuze şi a anunţat anchete interne pentru a afla cum s-a strecurat un singur cuvînt greşit pe post. Un reporter a spus „fotbalişti coloraţi” în loc de „fotbalişti de culoare”, într-o ştire, culmea ironiei, despre lupta împotriva rasismului în sport. Cum suna proverbul ăla anglo-saxon? Glumele se întîmplă.