Curajul Generalului după război

Selecţionerul foloseşte „naţionala” în scopuri comerciale: face reclamă la supa-alfabet şi la zborurile spre Congo.

Nici n-am apucat să ne bucurăm de victoria „naţionalei” cu Irlanda de Nord, că selecţionerul, vorba lui Smiley feat. Uzzi, ne-a şi amanetat-o. Pe un […]

Selecţionerul foloseşte „naţionala” în scopuri comerciale: face reclamă la supa-alfabet şi la zborurile spre Congo.

Nici n-am apucat să ne bucurăm de victoria „naţionalei” cu Irlanda de Nord, că selecţionerul, vorba lui Smiley feat. Uzzi, ne-a şi amanetat-o. Pe un poster electoral, Anghel Iordănescu ne anunţă pe cine susţine şi cu cine votează. Se subsemnează: „antrenorul echipei naţionale”. N-ar fi arătat la fel, nu-i aşa?, dacă era doar „fostul antrenor” sau director onorific de ceva la FRF. Prea tehnocrat.

Cînd vezi un trucaj din ăsta, după un meci trăit din tot sufletul, ţi-e şi teamă să mai priveşti înainte. Cine ştie peste ce panotaje mai dai, ce legende îţi mai cad la picioare, fulgerate de dragostea pentru conducătorul iubit. Mai bine te uiţi pe cer, după ultimul avion spre Congo.

Ministrul Gabriela Szabo a apărut şi ea pe un poster asemănător, dar fără să aştepte scorul dezbaterilor televizate sau recalcularea rentei sale viagere. Pe cînd afişul cu Iordănescu a văzut lumina publică abia după ce Papp înscria al doilea gol în poarta lui Carroll. Nu cîştigi, nu rişti! Dacă „tricolorii” pierdeau sau remizau, ne-ar fi scutit de informaţia redundantă şi „photoshopată”, pe deasupra, despre preferinţele selecţionerului în materie de doctrine.

Era de aşteptat. Adică, o dată ce-ai primit Ordinul Muncii clasa a II-a şi Steaua Republicii, devii abonat la statutul de ordonanţă a celor aflaţi la putere. Le lustruieşti imaginea guvernanţilor cu tricoul „naţionalei”. Te iubeşti interesat cu prezidenţiabilii, pe munca „obosiţilor” de la Steaua şi pe muzica imnului nostru.

Specialiştii în marketing politic au stat cu televizorul deschis pe meci, dar au neglijat un alt înscris, care a făcut turul mass-media înaintea meciului. Este vorba de un poster handmade, în care Anghel Iordănescu ne anunţă că nu votează pentru gramatica limbii române. Asta rezultă din notiţele selecţionerului, surprinse de un fotograf de la Mediafax. Victoria cu Irlanda de Nord a fost obţinută nu datorită, ci împotriva acestor schemuţe de „atrenamet”. Reprezintă dovada dorinţei de viaţă a unor băieţi, nu efectul „presingului” şi a jocului de „îtîpinare”.

Sloganul de pe posterul de campanie n-are greşeli de scriere, de tipul „atrenorul echipeii Na-ţionle”. Înseamnă ori că selecţionerul l-a copiat de la Gabi Szabo, din prima bancă, ori i l-a scris altcineva. Lasă, generale, ţara nu te vrea neapărat cult pînă la alfabetizare. E suficient să tinzi spre asta susţinînd un candidat cu doctorat.

Nu ne place politica amestecată în fotbal. Nu e semn bun. Nu e un semn de societate aşezată. E marca de fabrică a lui Mobutu. Una e cînd politicienii vin la meciuri, să-i vadă şi pe ei lumea, cît de cît. Alta e cînd politicul invadează fiecare colţişor din lumea noastră. Invadează, adică îşi adjudecă victoriile echipei favorite, calificările, speranţele, credinţele, spaimele, bucuriile, aşteptările de suporter, totul. Exemple în Europa anilor 2000 sînt greu de găsit. Dar s-a întîmplat ceva asemănător în Iran, în zilele noastre, la alegerile prezidenţiale din 2009. Candidatul aflat la putere s-a folosit copios în campanie de „naţionala” de fotbal. Dar cîţiva jucători au apărut pe teren purtînd banderole verzi, însemnele candidatului opoziţiei. Federaţia de la Teheran a decis să-i suspende pe viaţă, apoi a dosit pedeapsa sub preş, la intervenţia FIFA. Într-un interviu din „New York Times”, un fost selecţioner al Iranului din acei ani, Afshin Ghotbi, spunea că l-a uimit să constate că nu toţi iranienii ţineau cu „naţionala” lor: „Pentru că era percepută drept echipa Puterii, a Guvernului, nu drept echipa ţării”.

Asta va păţi şi „naţionala” noastră, dacă Iordănescu mai amestecă filele din calendar cu notiţele de la meci şi se trezeşte în România de dinainte de ’89. Deşteaptă-te, generale! Sau nu ştii versurile imnului?