Tenis cu Constituţia

Ca senator, pentru glumeţul Ilie Năstase există lucruri mai serioase decît siguranţa naţională: siguranţa clasei politice 

Orice imperfecţiuni i s-ar pune în seamă lui Hagi, fostul decar are un mare merit: n-a intrat în politică şi n-a ieşit preşedinte. N-a […]

Ca senator, pentru glumeţul Ilie Năstase există lucruri mai serioase decît siguranţa naţională: siguranţa clasei politice 

Orice imperfecţiuni i s-ar pune în seamă lui Hagi, fostul decar are un mare merit: n-a intrat în politică şi n-a ieşit preşedinte. N-a exploatat filonul competitiv al naţiei în folos personal, n-a tocat simbria de la stat vorbind verzi şi intoxicate la TV. A avut decenţa tot mai rară să stea în banca lui. Ceea ce nu se poate spune despre colegul lui de poster, Ilie Năstase. Anul ăsta a trecut prin două scrutinuri. A cîştigat întîi un mandat de europarlamentar, apoi un loc de senator, după alegeri parţiale. Din iunie, cînd a depus jurămîntul, n-a mai scos o vorbă în plenul Legislativului. A fost distribuit aleatoriu la Comisia de Politică Externă, apoi iute mutat de-acolo, de teama unui război cu ONU.

La o judecată superficială, de bun simţ, tenismenii n-au ce să caute în politică. Asta, dacă nu e vorba de Parlamentul României. Acolo e nevoie de senatori ca Ilie Năstase aşa cum e nevoie de bicarbonat în tocătura de mici. Cineva trebuie să umple sala şi să ridice mîna. Şi cam atît. În patru luni, fostul finalist de Cupa Davis a avut zero idei de legi, interpelări, declaraţii. Săptămîna trecută, a rupt tăcerea. A făcut echipă de dublu cu un deputat şi a depus o plîngere penală, în cazul Turcescu.

Dacă doar depunea plîngerea, n-avea nici un haz. A şi explicat: „Credibilitatea ofiţerilor noştri acoperiţi nu va mai fi aceeaşi!”. Credibilitatea în faţa cui? A publicului larg? „E ameninţare la siguranţa naţională!”, s-a inflamat „Nasty” Năstase. De obicei, cînd îi sare muştarul aşa, aruncă şi refrenul ăla, că s-a săturat şi pleacă din ţară. Acum a spus doar că se teme că ne pleacă ofiţerii acoperiţi. „Nu mai vor să stea în România”. El, unul, vrea. De cînd e senator, şi-a reconsiderat opţiunile.

Asta cu siguranţa naţională e vorbă mare! Mare de tot! Dacă ne uităm pe activitatea senatorului Năstase şi a distinşilor lui colegi de cameră, nu găsim doar ameninţări, găsim atacuri directe. Numai în ultima săptămînă, senatorii au executat două lovituri cu efect împotriva Justiţiei şi a Constituţiei. Prima: şi-au votat vacanţă de aproape şase săptămîni. Pretextul e că n-are cine să le ridice la fileu alegătorilor zahărul şi uleiul, în campania de prezidenţiale.

Vacanţa asta pică precum batista pe tastele ţambalului. Blochează ancheta din Dosarul Microsoft. Numai cu aprobarea Parlamentului, pot fi urmăriţi penal parlamentarii suspectaţi în dosar. Dar un prejudiciu estimat la 60 de milioane de euro şi corupţia la nivel înalt nu reprezintă ameninţări la siguranţa naţională. Nţ! Sau, dacă reprezintă, între siguranţa naţională şi siguranţa propriei tagme, politicienii o aleg, instinctiv sau din spirit de echipă, pe cea de-a doua. N-o să-l vedem pe Ilie Năstase, pe post de vioara întîi, apărînd statul de drept. Cînd vine vorba de-un confrate la ananghie, cei 583 de parlamentari se transformă în falanga macedoneană fără umor.

A doua lovitură reuşită de senatori pe serviciul lor este o modificare a Codului Penal. A fost adoptată tacit, la propunerea unui senator care şi-a apărat colegii corupţi şi ca avocat. Conform acestei modificări, explicate în „Gândul”, riscă închisoarea cetăţenii care „dezvăluie informaţii care, potrivit legii, nu au caracter public, dintr-o cauză penală aflată în curs de cercetare”. Există informaţii de interes public care nu au caracter public. Iar „dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit” (art.31, din Constituţia României). Ei, uite că poate, în momentul în care senatorii decid că acuzaţiile de corupţie aduse unui înalt funcţionar nu trebuie să-l intereseze pe cetăţean. Urmează o lege despre ce ştiri aveţi voie să citiţi.

N-a fost nevoie de votul lui Ilie Năstase pentru modificarea asta. El ar fi trebuit să protesteze, să spună că e un pumn în gura libertăţii de exprimare (art. 30) şi a altor drepturi şi libertăţi. Dar, cînd Legislativul calcă în picioare Constituţia, nu sesizează nimeni vreo ameninţare la siguranţa naţională. Năstase nu purcede furios la Parchet, să-şi dea colegii pucişti pe mîna procurorilor. N-o să vedeţi aşa ceva.

Dacă legea intră în vigoare, n-o să vedeţi şi n-o să mai auziţi nimic nici despre Dosarul Microsoft sau alte dosare. Îi veţi vedea, dar nu veţi şti de ce defilează politicienii pe la DNA. Parafrazîndu-l pe Nasty, credibilitatea lor va fi aceeaşi. Cînd aţi votat, se pare că aţi renunţat la luxul de a avea detalii neplăcute despre activitatea aleşilor. Ce nu ştiţi nu vă doare.

Pentru astfel de măsuri, favorabile politicienilor şi defavorabile statului de drept, este nevoie în Legislativ şi de jucători-vedetă, dar şi de copii de mingi, ca Ilie Năstase. Ce rău se poate întîmpla cînd trimitem astfel de personaje în Parlament? E un fost mare sportiv, talent nativ, sărac cu duhul, „un circar, un clovn”, cum l-a catalogat presa engleză, da, da, da… La final, doar „clovnii” ca el vor mai beneficia de libertatea de exprimare şi de accesul la informaţii de interes public. Iar cînd vă întrebaţi ce rău poate să facă un clovn, uitaţi-vă mai atent la cine rîde!