Imunitate pentru Craiova

După retragerea din fotbal, Mircea Sandu s-a trezit în fața unei dileme clasice: lăptar sau parlamentar?

Dacă își dorește să fie luat în serios, la intrarea lui în politică, Mircea Sandu ar face bine să nu mai pomenească vreodată despre […]

După retragerea din fotbal, Mircea Sandu s-a trezit în fața unei dileme clasice: lăptar sau parlamentar?

Dacă își dorește să fie luat în serios, la intrarea lui în politică, Mircea Sandu ar face bine să nu mai pomenească vreodată despre doctrine. Pică de amator. I-ar da apă la moară lui Farfuridi: “Vii cu moftologii, cu iconomii, cu soțietăți, cu scamatorii, ca să tragi lumea pe sfoară?”.

Nu știe încă pentru ce partid, la ce preț și nici pe ce liste va candida, la Timișoara sau la Craiova. Dar, dintr-o deprindere de joc, cultivată pe parcursul a 24 de ani, Mircea Sandu se bazează pe reguli. Le citește, învață pe de rost, le interpretează. Trebuie să știe ce driblează. “Vreau să văd statutul partidului, programul partidului și să-mi dau seama ce urmăresc oamenii ăia să facă pe lumea asta”, a spus fostul șef al FRF, citat de B1 TV.

Dacă i se pare lui că “oamenii ăia” urmăresc ceva legat de idei, de principii, de doctrine, înseamnă că n-a mai fost de mult la teatru. Urmăresc, banal, același lucru pe care l-a urmărit și Sandu, cît a condus fotbalul. De exemplu, să potrivească regulile, pînă le vin pe șiret.

Pînă cînd a plecat din FRF, lăsînd în urma lui renta viageră, Mircea Sandu a jonglat ca un cameleon cu guvernările și culorile lor politice. Acum, zice el, vrea să-și analizeze opțiunile. Cum află dacă e de stînga, de dreapta sau ungur? Din statute!, crede el. Ia să-l întrebe pe Anghel Iordănescu ce greu e statutul! Ce incomod e să umbli cu platforma- program în sacoșă, pentru cazul că întîlnești vreun alegător și-ți pune întrebări ca la testul grilă, de la examenul auto!

La drept vorbind, Mircea Sandu e doxă de politicianism. S-a pregătit temeinic, din ‘90 încoace, să devină membru de partid. Nu va intra în Parlament ca-n pădurea virgină, are deja acolo relații, cunoștințe, vecini de offshore. Se mișcă, în ultima vreme, ca un politician cu experiență. Are, n-ar treabă, trece pe la DNA. Se duce pentru Dosarul Universitatea Craiova, în care este urmărit penal pentru abuz în serviciu. Se duce pentru Dosarul Transferurilor de Terenuri din Giurgiu. În dosarul ăsta, fostul președinte al FRF este cercetat penal alături de “Senatorul Ficățel” Niculae Bădălău, pentru evaziune fiscală și spălare de bani.

Mircea Sandu a fost la DNA și după reclamația celor de la Corvinul, și după reclamația actualei conduceri a FRF. A devenit un obișnuit al casei. Zorul lui de a-și găsi partid adecvat reprezintă, iată, un semn de mare înțelepciune politică. Imunitatea la regulamente nu-i suficientă, îi mai trebuie și alte tipuri de imunitate. “Nu vreau să mă duc la unii care au de gînd să dea în cap oamenilor”, a promis Sandu. Înseamnă că se duce la cei care au de gînd să-i facă pe oameni la buzunar. Instinctul e bun, și-a dat seama că nu trebuie să opteze între doctrine, ci între diverse maniere de operare.

Chiar și independent, stimabilul membru în Comitetul Executiv al UEFA are stofă de parlamentar. Și-a bătut joc de milioane de suporteri, le-a luat și bannerele, și calificările, și bucuria de-a vedea meciurile “naționalei”. Cînd n-a mai strălucit în umbra Generației de Aur, a dus fotbalul nostru de la agonie la parodie. S-a dovedit redutabil la negocierea propriilor privilegii. Renta federală, votată în unanimitate, e doar o mostră din viitoarele pensii de senator.

Fostul federal a decis să comită pasul firesc, de la fotbal la politică, destul de tîrziu. A avut prea mare încredere în justiție. “Mă gîndesc dacă pot ajuta fotbalul din această postură!”, a spus Sandu, în august, cînd a pomenit prima oară de tentațiile carierei politice. Păi, nu! Nu prea poate ajuta fotbalul mai mult decît a făcut-o deja. Doar dacă fostul șef al FRF alegea o carieră de avocat, se apuca de studiat Dreptul și apăra cauza Craiovei în instanță. Are unele șanse la voturile microbiștilor doar dacă promite că se va ține departe de fotbal. Nici să nu mai aducă vorba de el. Să pună un slogan simplu, direct, de pildă, “Mircea Sandu la primărie”. Cum să nu adere miile de suporteri la așa ceva?