Cu ea ne mîndrim, de ea ne folosim!

Iată ce-au făcut MTS şi FRT pentru Simona Halep: un turneu la care trebuie să facă frumos, în loc să-şi odihnească glezna

După semifinala de la Wimbledon, isteria politicianistă s-a mai domolit, faţă de finala de la Roland Garros. La […]

Iată ce-au făcut MTS şi FRT pentru Simona Halep: un turneu la care trebuie să facă frumos, în loc să-şi odihnească glezna

După semifinala de la Wimbledon, isteria politicianistă s-a mai domolit, faţă de finala de la Roland Garros. La un moment dat, „streakerii” cu guler alb vor obosi să tot sară gardul pe covorul roşu de la aeroport şi să se exprime numai cu majuscule. Deja par să fi devenit mai exigenţi cu jocul Simonei. Cuvîntul „semifinală” nu-i emoţionează pînă la traumatizare pe transportatorii de mape. Dacă Halep nu prinde decît „sferturi” la următorul turneu, nu-i exclus să-i retragă titlul de cetăţean de onoare al Absurdistanului.

Preşedintele Federaţiei Române de Tenis, rebranduit drept „contemporanul lui Halep”, s-a simţit totuşi dator să zboare la Londra, pentru a fi contemporan din tribune cu meciurile Simonei. Dacă nici asta nu e susţinere din partea federaţiei, atunci… Dacă se mulţumea să aplaude stînd în banca lui, George Cosac ar fi avut o ţinută ireproşabilă. A recunoscut că FRT n-a contribuit cu nimic la cariera Simonei Halep, n-a achitat decît cantonamentele pentru Fed Cup. Şi-acum Cosac cel ubicuu vine şi ne sugerează să-i fim complici la impostură. „Trebuie să ne mîndrim cu ea!”, ne-a explicat şeful tenisului, citat de „Fanatik”.

De fapt, în ceea ce-i priveşte pe FRT şi pe politicienii care o flanchează pe Halep, formularea corectă e: „Trebuie să ne folosim de ea!”. Inclusiv realizatorul TV care o „desfiinţează” pe Simona şi la victorie, şi la înfrîngere se foloseşte de ea. E wild-cardul lui spre notorietate: jignesc o sportivă populară, deci exist. Dacă mergi contra curentului, nu înseamnă că eşti rebel, curajos sau original. Poate însemna, la fel de bine, că ai greşit direcţia şi ai luat-o pe porţiunea neasfaltată, adică pe arătură, ţărăneşte vorbind.

Ce-i drept, cînd vezi cine se mîndreşte cu performanţele Simonei Halep, parcă ţi se strînge un pic inima de jenă. Domnul Cosac şi federaţia lui se mîndresc pentru că şi-au găsit, în sfîrşit, un obiect de activitate. Sub pretextul că avem jucătoare valoroase, FRT figurează drept organizator al unui turneu WTA la Bucureşti, în care Halep este principala favorită.

Preşedintele turneului este Dumitru Hărădău, care, cît s-a aflat în conducerea FRT, n-a avut „norocul să fie contemporan cu Halep”, vorba lui Cosac. Hărădău a fost ghinionist, a fost contemporan doar cu nişte scandaluri de corupţie în care era direct implicat. Acum şase ani, a fost acuzat că a „umflat” deconturile pentru o întîlnire de Cupa Davis organizată la Sibiu. Acum decontează pe cheltuiala Guvernului, care a achitat şi garanţia de 250.000 de euro, şi costurile de organizare, în jur de 180.000 de euro. La vremuri noi, tot Hărădău, că managerii de valoare apar o dată la o sută de ani, mai rar ca Hagi.

Principala favorită s-a accidentat la gleznă, pe iarba de la Wimbledon. Halep a confirmat totuşi participarea săptămîna viitoare, la turneul de la Bucureşti: „Voi da tot ce pot să ajung spre final!”. Organizatorii au nevoie de o vedetă. Următoarea favorită se află abia pe locul 20 în topul WTA.  „Avem o mare şansă pentru toate jucătoarele din România să joace un turneu de valoarea aceasta!”, s-a exprimat Hărădău.

„Un turneu de valoarea aceasta”, adică de valoarea pe care i-o dă prezenţa pe tablou a numărului 3 mondial, că Bucharest Open e la prima ediţie. Deci asta e şansa pe care i-o oferă patria recunoscătoare Simonei Halep?  Să-şi forţeze glezna pe zgura de acasă, pentru ca Hărădău să se simtă mîndru, Cosac să se simtă mîndru că „ne implicăm în organizarea unui turneu”, Guvernul să se simtă mîndru că a făcut ceva pentru tenis şi că „este pe linia pe care ar fi trebuit să fie de multă vreme”, cum a observat cu surprindere secretarul de stat Carmen Tocală.

Linia aia, doamnă şi domnilor, e din orice vreţi dumneavoastră, numai din carne, oase, nervi şi ligamente, nu. În realitate, ar trebui să vă fie ruşine că exploataţi o sportivă căreia nu i-aţi dat nici o sticlă cu apă cînd a avut nevoie. Nu numai că o exploataţi, îi puneţi sănătatea în pericol. Aşa că mai uşor cu certitudinile festiviste.