Ultimul răcnet în materie de stres

Șeful FRF are o problemă: suporterii “tricolorilor” nu sînt suficient de puțini încît să aibă parte de intimitate pe Arena Națională.

După ce a stresat autoritățile pe tema stadionului pentru finala Europa League, Mircea Sandu a ajuns, la rîndul lui, […]

Șeful FRF are o problemă: suporterii “tricolorilor” nu sînt suficient de puțini încît să aibă parte de intimitate pe Arena Națională.

După ce a stresat autoritățile pe tema stadionului pentru finala Europa League, Mircea Sandu a ajuns, la rîndul lui, să fie stresat de stadion. “Trebuie modernizat!”, a spus șeful FRF. Și cu această remarcă, iată-ne propulsați în secolul supervitezei. Trei ani și ceva reprezintă deja vechime antică pentru un stadion. Pe viitor, stadioanele vor fi modernizate ultrarapid, încă din faza de proiect.

Dar pînă să ajungem noi la acest nivel înalt de civilizație vor mai trece niște mandate. Mircea Sandu se frămîntă ca un avangardist (oficial lăsat pe lîngă gard de angajații Primăriei București). În iulie, după ce a fost oprit să intre pe Arena Națională, șeful FRF atrăgea atenția că el este “președintele federației de fotbal, nu de cricket”, prin urmare are dreptul să inspecteze stadionul fără să ceară voie de la paznici. S-a plîns atunci de gazonul pîrjolit de concertul Depeche Mode. Era îngrijorat că “naționala” nu va avea condiții optime de joc în amicalul cu Trinidad-Tobago. Meciul respectiv a strîns 10.128 de spectatori. Amicalul cu Slovacia, din august, a adunat 6.738 de spectatori, plus 300 de jandarmi. La Slovacia – România din ’42, de la Bratislava, pe timp de război așadar, au asistat 20.000 de oameni. Ce vremuri!

Finala Cupei și Supercupa României, evenimente organizate de FRF, au lăsat și ele cîte 20.000 de scaune goale pe Arena Națională. În decembrie, Mircea Sandu își exprima teama că nici amicalul cu Argentina, cel pentru care a blocat o săptămînă stadionul, nu va atrage publicul: “Un stadion pe jumătate gol nu e frumos… Lumea fiind supărată pe Federație, pe echipa națională, probabil că va face un pas înapoi”. Președintele FRF formulase corect problema. “Naționala” nu mai entuziasmează. Dar a lăsat-o așa formulată în aer, fără să-și bată capul cu soluții.

Cînd declară acum că “e stresat de acest stadion”, pe Mircea Sandu îl preocupă strict confortul unei anumite categorii de public: “La loje, oamenii plătesc bani buni și sînt deranjați de tot felul de indivizi. Acolo trebuie să ai intimitate, spațiu”. Este o abordare pragmatică, de vreme ce “naționala” din zilele noastre este capabilă să facă valuri doar la loje. La amicalul anulat din 2011, FRF avusese lucrativa idee de a deschide o casă de bilete la Palatul Parlamentului, unde lucrează publicul-țintă al “tricolorilor” contemporani.

Federația se concentra oportun, încă de pe atunci, asupra calității, nu cantității, în ceea ce privește spectatorii. Să fie puțini, dar influenți și, pe cît posibil, să nu-i ceară demisia lui Victor Pițurcă. Ori s-o ceară, dar în intimitatea lojei. Și atunci de ce e stresat Mircea Sandu de “neajunsurile” Arenei Naționale? Pentru evenimentele pe care le patronează FRF, nu e nevoie de un stadion Elite de 235 milioane de euro.

„Modernizat” sună pretențios. „Terminat” se potrivește aici. Arena Națională trebuie finisată și amenajată, astfel încît mersul la meci să nu mai semene cu o expediție într-un templu ostil.

Dar asta e treaba Primăriei Capitalei, deocamdată. Treaba FRF este alta. Mircea Sandu se stresează pentru eventuala găzduire a meciurilor de la Euro 2020. Va începe curînd să aibă pretenții și de la hotelieri, și de la constructorii de autostrăzi, și de la administrațiile aeroporturilor.

De fapt, conducerea Federației ar fi trebuit să fie stresată de faptul că “naționala” își pierde fanii. Dacă nu s-a stresat acum 10, 15 ani, măcar acum să se ocupe de toana asta a publicului. Măcar acum să încerce să-și modernizeze, cît de cît, percepția asupra suporterilor. Pînă nu ajung “tricolorii” să aibă audiențe ca la cricket.