Să facă un baraj şi la Craiova!
După un scurt război la scenă deschisă, FRF şi Primăria din Craiova au făcut o pace reciproc avantajoasă în culise Primăria Craiova s-a retras din procesul contra FRF în cazul dezafilierii Universităţii. Decizia a fost votată în Consiliul Local, după […]
După un scurt război la scenă deschisă, FRF şi Primăria din Craiova au făcut o pace reciproc avantajoasă în culise
Primăria Craiova s-a retras din procesul contra FRF în cazul dezafilierii Universităţii. Decizia a fost votată în Consiliul Local, după ce Federaţia a binevoit să acorde un loc în Liga a II-a echipei de fotbal tutelate de autorităţile locale. Maliţioşii ar observa că principiul acestor manevre este cel clasic: serviciu contra serviciu. Primăria a vrut „dreptate pentru Craiova” doar ca să preseze FRF şi să-şi impună condiţiile. O instituţie publică, parte civilă în Dosarul dezafilierii, dădea altă greutate cazului, la nivelul opiniei publice.
Întrebarea întrebătoare este: serviciul oferit de FRF se referă la locul în Liga a 2-a sau vizează şi alte aspecte ale bătăliei pentru Craiova? Oare va fi organizat, eventual, un baraj pe plan local, care să stabilească, pe criteriul sportiv (sic!), care echipă favorită a autorităţilor locale va reprezenta Craiova în competiţiile organizate de Federaţie?
Faptul că Primăria a abandonat obţinerea pe căi legale a dreptăţii pentru Craiova nu reprezintă decît o lovitură de imagine dată cazului. Cu sau fără petiţiile retorice ale autorităţilor locale, Dosarul dezafilierii rămîne acelaşi, cu aceleaşi probe şi aceleaşi acuzaţii grave la adresa capilor fotbalului românesc. Şi va fi judecat tot de judecători, nu de electoratul din Bănie.
Pînă la verdictul de la Tribunal, Adrian Mititelu încearcă să-şi înscrie şi el echipa în Liga a II-a. Şicanele au început de la depunerea actelor la FRF. Dosarul a fost admis pentru analiza comisiilor federale, care s-au întrecut pe ele însele în a detecta cu ochiul liber aliteraţii şi rime imperfecte. S-au descoperit datorii vechi, atît de vechi încît au fost anulate între timp. Plus alte datorii atît de noi încît n-au apucat să fie contestate. Dosarul a ajuns la Comisia de Disciplină, pînă în septembrie, cînd începe Liga a 2-a, are timp să fie interpretat punct cu punct, virgulă cu virgulă, de toate instanţele federale: Apel, Recurs. Apoi TAS-ul, de ce nu? La una dintre comisii, Comisia de analizare a cererilor de înscriere în Liga a 2-a (dacă nu exista, comisia asta trebuia inventată măcar de dragul denumirii!), îl găsim pe Viorel Duru, alias repudiatul de ocazie de la Comisia de Licenţiere.
Spre deosebire de alţi ani, mai superficiali, domnul Duru se dedă acum unui surplus de vigilenţă în puricarea actelor depuse de Mititelu. Conform unui document prezentat la Fanatik Show, Duru susţine că „FC Universitatea Craiova nu este clubul de fotbal afiliat la FRF”. Prin urmare, echipa lui Adrian Mititelu nu are voie să se numească Universitatea Craiova, ci U Craiova. Iată o nouă interpretare, nonconformistă, pentru noţiunea de abreviere! A nu se confunda, de pildă, Universitatea Cluj, cea care n-a primit licenţa de la domnul Duru, cu echipa U Cluj care a primit licenţa la TAS! Decizia judecătorească se referă la societatea comercială din spatele clubului, nu la clubul de fotbal în sine. Ce contează!? Federalii par gata să demonstreze, la nevoie, că Universitatea şi Craiova Maxima sînt două echipe diferite.
E de înţeles acuitatea de moment a lui Viorel Duru! Omul e dator şi el cu un serviciu, la propriu, lui Mircea Sandu, care s-a răzgîndit şi nu l-a obligat să-şi dea demisia „de onoare”. Aşa că domnul „Licenţiere” păstrează linia generală: dreptate pentru Primăria Craiovei. Un alt federal va observa, dintr-un moment în altul, că Universitatea Craiova nu are dreptul nici la palmares, nici la imn, nici la emblemă, nici la culori. Primăria a observat deja că Universitatea nu are dreptul la Craiova şi nici la stadionul „Ion Oblemenco”. Urmează să aflăm, fie de la FRF, fie de la Primăria Craiovei, ce echipă au dreptul să susţină suporterii Universităţii.