Generaţia Nonprofit

Piţurcă trebuie păstrat, pare capabil să falimenteze de unul singur regimul Mircea Sandu, la propriu şi la figurat.

Confuzia colectivă, ingenios mascată de un gol în prelungiri cu Ungaria, nu ţine loc de idee de joc. Ideea lipseşte cu desăvîrşire. […]

Piţurcă trebuie păstrat, pare capabil să falimenteze de unul singur regimul Mircea Sandu, la propriu şi la figurat.

Confuzia colectivă, ingenios mascată de un gol în prelungiri cu Ungaria, nu ţine loc de idee de joc. Ideea lipseşte cu desăvîrşire. În locul ei, se propagă cîrpeala, ca stil şi manieră în fotbal. Ungaria a fost într-adevăr „surpriza”, cum o anunţa Mutu, surpriză pentru că n-a trimis în teren zmeii de care ne temeam. O revelaţie pe dos, această selecţionată vecină. Dacă nu ne impunem în faţa unei echipe atît de modeste, atunci problema e la noi, nu la adversari sau la iarba cu bulgări.

„Tricolorii” au suferit de zero coerenţă şi zero mobilizare. Nu numai pentru noi, şi pentru ceilalţi, au trecut vremurile cînd meciurile „naţionalei” aveau rezonanţă măreaţă. Satul global şi fotbalul-industrie au diluat patriotismul low-cost la care obligă tricoul echipei naţionale. În viitor, un viitor îndepărtat, dar nu foarte tare, selecţionatele de seniori vor dispărea cu totul, iar în locul lor vor participa la turneele finale doar selecţionate de tineret. Adică obosiţii de lux din Corsica nu vor mai face implicit act de prezenţă la lot.

Cealaltă jumătate a problemei, lipsa de coerenţă, vine de la selecţioner. El a dat tonul amatorismelor la care s-au dedat „tricolorii” noi şi vechi pe terenul din Budapesta. Bun, aşadar, trebuie schimbat selecţionerul? Nu, nu trebuie! Şi el, şi lotul viziunii sale trebuie păstraţi în formaţie completă. Este singura şansă să se termine cu business-ul autonom de interes privat în care a fost transformată „naţionala”.

În 2008, Federaţia anunţa un profit de 4,2 milioane de euro. În 2009, an de criză, profitul a fost de 3,7 milioane de euro. În 2011, tot an de criză, FRF a scos 13,7 milioane de euro profit. În 2012, Mircea Sandu a anunţat, după perioada de „boom”, un deficit bugetar de 3 milioane de euro. Şi a adăugat că, în 2013, bugetul federal va fi în minus cu 4 milioane de euro. „E un deficit care e acoperit tot de Federaţie, care are rezerva aia acolo, de la Loto şi aşa mai departe!”, a declarat şeful FRF.

Dar nici „rezerva aia” nu va dura o veşnicie. Trebuie alimentată cu venituri din drepturi TV, drepturi de imagine, sponsorizări, bonusuri UEFA. Iar după un 2-2 modest cu Ungaria, nu te aştepţi să plouă cu bani. Deja, conform şefului FRF, „încasările din publicitate ale Federaţiei au scăzut în ultima perioadă cu 60 la sută!”. Încă o calificare ratată ar da un uşor brînci spre faliment impexului coordonat de Mircea Sandu.

Fanclubul condus de Jean Vlădoiu are sub o mie de membri, chiar şi după reducerea cu 50 la sută a costului abonamentului. Românii aleg în proporţii tot mai consistente să se uite la show-uri TV în loc să adoarmă la meciurile „naţionalei”. Nu există ofertă de fotbal dinspre echipa lui Piţurcă, de ce ar exista în continuare cerere? Deocamdată, din obişnuinţă, dar marele public al „naţionalei” tinde să devină o noţiune fără conţinut. În ritmul ăsta, vom vorbi despre suporterii puţini, dar resemnaţi ai „tricolorilor”.

Ca orice afacere, şi „naţionala” trebuie rentabilizată. Iar acest 2-2 la Budapesta şi „e bun şi un punct în Olanda” nu reprezintă o mare fericire pentru trezoreria Casei Fotbalului. Sînt două dintre cauzele unui efect logic. Regimul Mircea Sandu a prosperat ani buni pe seama Generaţiei de Aur, fără să mişte un deget, fără să reformeze ori să schimbe ceva. Managementul federal îşi arată acum adevărata măsură, livrînd încă o generaţie care valorează greutatea ei în tinichea.