Marian Rada necenzurat
Antrenorul de la Rapid a demascat, fără să vrea, contradicţiile interne care ameninţă sistemul capitalist din Giuleşti.
Din fericire pentru Rapid, Marian Rada nu este spion economic. Sau o fi, dar nici măcar el nu ştie de asta. Interimarul din […]
Antrenorul de la Rapid a demascat, fără să vrea, contradicţiile interne care ameninţă sistemul capitalist din Giuleşti.
Din fericire pentru Rapid, Marian Rada nu este spion economic. Sau o fi, dar nici măcar el nu ştie de asta. Interimarul din Grant, bucuros să împartă o exclusivitate „pe surse” cu jurnaliştii, a pronunţat nişte cuvinte-cheie la conferinţa de presă de vineri. „Faliment”, „schimbare de acţionariat”, „restanţe salariale”. Şi a discutat, cu o dezinvoltură care le-ar da fiori oricăror afacerişti,
despre situaţia financiară a clubului: „Domnul Copos este frămîntat şi dînsul de aceste probleme, nu poate să le dea de capăt. Are şi problemele sale la firme”. Mai bine uita mapa cu documente ultrasecrete în tramvai decît să spună că George Copos „are probleme la firme”.
Deranjaţi de cheful de vorbă al antrenorului, şefii Rapidului i-au atras codificat atenţia să-şi ţină gura. „Dînsul trebuie să se preocupe numai de,pregătirea echipei!”, l-a anunţat Ioan Taban, preşedintele Consiliului de Administraţie. Bine punctat, nu-i aşa? Pregătirea echipei nu constă în cine ştie ce demers abstract, pe marginea unor scheme şi jaloane. Pregătirea echipei înseamnă să munceşti cu nişte oameni. Cu jucători, cu aceia cărora Rada le dă speranţe că săptămîna viitoare „se vor rezolva şi problemele cu restanţele salariale”. Cînd şi-a dat cu părerea despre starea de lucruri de la Rapid, Rada se ocupa de pregătirea echipei, din punct de vedere moral. Altfel se antrenează fotbaliştii care ştiu că-şi iau salariile, altfel cei care nu trag nădejde la vreo plată. „Domnul Copos”, a adăugat Rada, „a garantat că este tot timpul aproape de echipă, dar noi vrem să se vadă concret acest fapt”.
E drept, cumulul ăsta de funcţii se vede mai des pe la noi decît la alţii: antrenorul să fie şi liderul sindicatului ipotetic din vestiar. Să ceară politicos şi public ca patronii să-şi îndeplinească angajamentele din contractele cu jucătorii. Nu e vina lui Rada că stabilitatea la echipă nu se obţine decît cu presiuni şi anunţuri de acest fel. Dacă acţionarii de la Rapid s-ar ocupa de pregătirea bugetului, probabil şi antrenorul s-ar ocupa numai de pregătirea echipei.
O conferinţă de presă în care sugerezi că ar trebui plătiţi jucătorii reprezintă protestul cel mai cuminte posibil. Domnul Taban ar trebui să fie mulţumit că rapidiştii aleargă pe teren, nu stau pe iarbă, după modelul revoltaţilor de la echipa sîrbă Radnicki Niş. Să fie mulţumit că nu-şi depun memorii la Ligă în masă, să-l lase pe Rada fără obiectul muncii de pregătire.
Din fericire, „convulsiile interne” de care vorbea tehnicianul n-au trecut de temperatua de fierbere la Rapid. Există încă loc de discuţii. Din fericire, Rada nu e un antrenor care abia acum află cum merg treburile la Rapid. Nu e străinul stupefiat, un Bergodi sau un Peseiro, să se indigneze şi iar să se indigneze, apoi să plece indignîndu-se în continuare.
Rada doar a fluierat a pagubă în faţa Bursei. Are şi el dreptul să se exprime liber. Şefii Rapidului s-au oţărît degeaba. Un fotbal în care antrenorii îşi ţin gura şi nu vorbesc decît întrebaţi sau cînd sînt scoşi la tablă ar trebui finanţat de Ministerul Educaţiei. Nu că banii de la stat n-ar fi buni, dar…