Strîngem cureaua, Bisisico!

Austeritatea la români: în locul sălilor de sport la sate facem o mare Polivalentă la oraş

„Deci sala de sport este ca să fie acolo o investiţie făcută să se bată cineva cu pumnul în piept şi nu are mai […]

Austeritatea la români: în locul sălilor de sport la sate facem o mare Polivalentă la oraş

„Deci sala de sport este ca să fie acolo o investiţie făcută să se bată cineva cu pumnul în piept şi nu are mai nimic!”. Explicaţia condensată vine de la un locuitor al comunei braşovene Crizbav, întrebat de reporterii de la N24 despre noua sală de sport de un milion de euro.

Omul avea dreptate: „investiţia” cu lacătul pe uşă nu e racordată la reţeaua electrică sau la gaze, drumul pînă la ea nu e asfaltat. Canalizare? Nu există aşa ceva în comună, dar nu-i mare lucru ca lîngă sală să apară un WC ergonomic outdoor, în care s-au investit vreo 100.000 de euro.

Sălile de sport din mediul rural reprezintă o idee bună, dar pusă în aplicare după toate regulile bătăii de joc pe bani publici.Nu se ştie prin ce fel de hăţişuri ale logicii, guvernanţii şi edilii de toate nuanţele politice au considerat că sătenii au nevoie în primul rînd de mişcare, apoi de canalizare. Pînă şi Bisisica, oaia care-i antrena pe Niculae Moromete şi colegii lui, ar prioritiza mai bine decît primarul din Crizbav şi ministrul din Bucureşti.

Acum cîteva zile, Guvernul Ponta a decis să taie 100 de milioane de lei (undeva sub 25 milioane de euro) din fondurile pentru bazele sportive la sate. Săli de sport de un milion de euro, mai mult sau mai puţin practicabile, înfloresc şi la oraş. La Curtea de Argeş, de exemplu. La Sibiu. La Reşiţa. Cînd n-ai bani de reparat şcoli şi ai milioane de euro pentru săli de sport, înseamnă că ai o problemă. Tu, ca stat, şi tu, ca primar. Problema asta are două feţe: propaganda şi clientelismul. Iar dacă Guvernul a decis să taie din banii pentru săli de sport, nu înseamnă că a rezolvat problema. Primarii nu vor mai face săli de sport, ci parcuri cu tufişuri în formă de văcuţe şi vor pune ghivece cu rododendroni pe marginea drumurilor desfundate. Să tai 25 de milioane de euro, după ce deja s-au dus pe apa „investiţiilor” sute de milioane de euro, nu e o măsură drastică. E o economie simbolică. „Economie” sună bine, nu?

Între şefii din sport, la JO de la Londra, premierul Ponta a confirmat că va aloca bani pentru sala polivalentă din Bucureşti. Din proiectul lansat de fosta guvernare, n-a tăiat decît numărul de locuri: de la 18.000 la 12.000, apoi la 10.000. „Chestia cu sala chiar vreau să o rezolv, pentru că e inadmisibil să n-avem o sală polivalentă, mai ales acum, că avem stadionul!”, promitea premierul. Să sperăm că nu l-au auzit primarii cu pumnul în piept, că altfel cine ştie ce le mai trece prin cap să facă, acum, că au deja săli de sport de un milion de euro. E inadmisibil să n-avem pîrtii în fiecare comună, să poţi căra apa pe schiuri, sau o telegondolă, pentru anotimpurile noroioase!

În privinţa proiectului polivalent, Octavian Belu şi-a exprimat, discret, unele griji: „O sală costa, acum patru ani, 50 de milioane de euro. Probabil costă mai mult acum”. Ehehe, domnul Belu e un spirit practic, aproape zgîrcit. Hai, un mic efort de imaginaţie! Acum, că avem un stadion, ne dăm seama de la o poştă că sala polivalentă va costa triplu faţă de cît costă o sală din Frankfurt, să zicem. Nu 50, 150 de milioane de euro. Dincolo, la Bisisica indoor, era mai ieftin.