Salutul ignorantului
Federaţia italiană trebuie să decidă dacă Radu Ştefan e nazist sau nerod
„Radu nici măcar nu ştie ce înseamnă fascismul”. Aşa l-a apărat avocatul pe Radu Ştefan, anchetat pentru că a salutat galeria lui Lazio cu mîna ridicată, în stil […]
Federaţia italiană trebuie să decidă dacă Radu Ştefan e nazist sau nerod
„Radu nici măcar nu ştie ce înseamnă fascismul”. Aşa l-a apărat avocatul pe Radu Ştefan, anchetat pentru că a salutat galeria lui Lazio cu mîna ridicată, în stil nazist. Federaţia italiană a decis să investigheze gestul românului, comis după meciul cu Napoli. Nu pentru că este vorba de un român. Gestul contează aici.
Ca simbolism, salutul imitat de Radu Ştefan este mult mai întunecat decît celebra „mitralieră” a lui Bratu, să spunem. Sau decît frivolităţile de etapă din campionatul nostru. Fundaşul român s-a transferat la clubul din Roma de patru ani. Are 26 de ani neîmpliniţi. Poate că nu ştie ce înseamnă fascismul, dar ar trebui să aibă măcar informaţiile de bază despre echipa lui.
În comunicatul emis de club, Radu Ştefan are parte de o apărare şi mai jalnică. Textul salvează aparenţele, dar îl coboară pe jucător pînă sub nivelul clasei pregătitoare. Intenţiile sînt onorabile. Încă de acum cîţiva ani, preşedintele lui Lazio, Claudio Lotito, s-a declarat gata să facă orice, numai să scape echipa de eticheta extremistă.
Aşadar, în comunicatul respectiv, Radu Ştefan este portretizat în felul următor: „Vîrsta tînără a fotbalistului, provenienţa sa dintr-o ţară est-europeană şi faptul că este străin formării politice şi culturale italiene etc, etc…”. În traducere: e tînăr, deci lipsit de curiozitate faţă de lumea din jur, mai vine şi din Est, unde n-a ajuns încă Renaşterea, nici televiziunile lui Berlusconi. De unde să ştie fundaşul românul că a existat Al Doilea Război Mondial? Mai măgulitor de atît nici că se poate! Nu lipsea decît menţiunea că imită la perfecţie. Orice.
Partea amar-amuzantă este că s-ar putea ca avocatul şi comunicatul să aibă dreptate. Iar Radu Ştefan să n-aibă habar pe ce lume trăieşte. El îşi urmărea doar scopul imediat: să fie acceptat, integrat şi eventual aplaudat ca jucător al lui Lazio. A văzut cum salută unii galeria şi s-a luat după ei. N-a fost atent şi la explicaţii. De pildă, unii, mai doxaţi în coduri culturale, se apără invocînd salutul roman. Paolo Di Canio, fostul star de scandal lazial, măcar a fost sincer. Şi-a declarat deschis simpatia pentru fascism, semn că auzise despre el, ştia ce înseamnă.
A nu se confunda cu gestul lui Radu Ştefan, care a repetat istoria pentru că nu l-a presat nimeni şi nimic s-o înveţe. Orice, să fie unul de-ai galeriei. Cînd ridici mîna spre mulţime, probabil ai şi o motivaţie, alta decît un cîrcel. Contextul gestului, adică galeria de tristă faimă şi violentă tradiţie a lui Lazio, nu prea lasă loc pentru nuanţe şi jumătăţi de măsură.
O oră şi jumătate a durat audierea lui Radu Ştefan la Federaţia italiană. Ce l-or fi întrebat? Ce să-l întrebi pe un cetăţean european care nu ştie ce înseamnă fascismul? Pe ce planetă şi ce-a făcut în ultimii 26 de ani? La ce bun?
Într-un singur punct, comunicatul lui Lazio se apropie de realitate. Provenienţa est-europeană, mai exact din fotbalul românesc, unde e permis orice gest, fără risc de grave consecinţe, explică multe. Indiferent de decizia Federaţiei de la Roma, verdictul asupra lumii din care vine Radu Ştefan a fost pronunţat. De avocatul apărării. Şi este un verdict jenant. Uite că nu-i obligatoriu să fii infractor ca să-ţi faci ţara de rîs. E de-ajuns să fii prost.