Chiriaşul revoltat

Se întîmplă din nou: Rapidul îşi face demonstrativ bagajele, să plece din Giuleşti

Rumoare imobiliară: Steaua pleacă din Ghencea, Dinamo împachetează pentru National Arena, iar la Rapid s-a redeschis eterna problemă a chiriei. Evacuare şi/sau mutare pe, aţi ghicit, noul […]

Se întîmplă din nou: Rapidul îşi face demonstrativ bagajele, să plece din Giuleşti

Rumoare imobiliară: Steaua pleacă din Ghencea, Dinamo împachetează pentru National Arena, iar la Rapid s-a redeschis eterna problemă a chiriei. Evacuare şi/sau mutare pe, aţi ghicit, noul stadion naţional. Nici nu s-a inaugurat, dar a şi ajuns un fel de cutie a Pandorei, ticsită cu datorii.

În iunie 2004, cu George Copos vicepremier, stadionul trecea, fără plată, din administrarea Companiei Naţionale „CFR” SA în administrarea Clubului Sportiv Rapid. Giuleştiul era singurul stadion aflat în administrarea CFR sau a Ministerului Transporturilor la care s-a efectuat această schimbare de administrator.

Clubul de fotbal devenea chiriaş, clubul sportiv urma să se ocupe de întreţinerea bazei. Pestre un an, preşedintele CS Rapid, Mihai Zaharia, refuza să dezvăluie valoarea chiriei, iar preşedintele FC Rapid, Dinu Gheorghe, declara că nu cunoaşte suma exactă.

Peste încă un an, în iunie 2006, „Caţavencii” dezlegau enigma chiriei din Giuleşti: „Copos a închiriat stadionul pentru echivalentul a 988 de pungi de seminţe”. FC Rapid plătea în jur de 700 de euro lunar către CS Rapid. Apoi, 2.100 de euro lunar, cît se obliga să achite Fatih Taher. Apoi, după plecarea afaceristului iordanian din club, s-a ajuns la 1.750 de euro lunar. Firul roşu în toată istoria chiriei din Giuleşti este următorul: indiferent de preţ, cei de la FC Rapid nu s-au grăbit să-l plătească. Dimpotrivă. Au existat restanţe, ameninţări cu evacuarea şi la 700 de euro lunar, şi la 1.750 de euro, şi la 2.100 de euro. Acum, datoria e de 150.000 de euro. „Sînt doar 40.000 de euro, pentru chirie şi utilităţi!”, spune Dinu Gheorghe. Se negociază. Clubul sportiv vrea întîi banii pe chiria restantă, apoi face curat la toalete. Clubul de fotbal vrea curăţenie la toatele întîi, apoi banii.

„Aţi fost la toaleta din Giuleşti? Faceţi hepatită pe loc. Eu ce să fac? Să mă apuc să plătesc zeci de mii chirie şi să le întreţin şi clădirea?!”, întreabă retoric Dinu Gheorghe. Susţine că FC Rapid a investit 2 milioane de euro în modernizarea stadionului, inclusiv gazonul. Deşi în 2004, terenul fusese amenajat din banii Transporturilor. Iar cele 2 milioane de euro au ajuns la firma preşedintelui CA Rapid, Constantin Toma. Au rămas „în familie”. Cei de la CS Rapid se bazau pentru întreţinerea bazei pe banii ministerului. În lipsa lor, presează singura sursă de venit – chiriaşul rebel.

Chiriaşul are un instrument nou de presiune: se mută pe National Arena. Unde ar trebui să plătească pentru un meci cam cît plătea (adică, nu plătea) la CS Rapid într-un an. „Da, dar măcar ştii că e totul ceas!”, zice Dinu Gheorghe.

Pe cînd în Giuleşti, în ciuda vertijului birocratic, un singur lucru merge ceas: regularitatea cu care gruparea vişinie nu-şi achită chiria. De ce? Din principiu, probabil. Acelaşi principiu după care stadionul a trecut de la stat la clubul sportiv: totul moca. Pentru orice cheltuială, există statul.