Messi, explicaţia accidentărilor

Duminică seară avem supermeci: Barcelona – Real Madrid, pe „Camp Nou”, încă o reprezentaţie de gală a lui „El Clasico”, probabil cel mai urmărit derby al planetei. Coincidenţă fericită, în aceeaşi zi, în alt colţ al Europei, pe un alt […]

Duminică seară avem supermeci: Barcelona – Real Madrid, pe „Camp Nou”, încă o reprezentaţie de gală a lui „El Clasico”, probabil cel mai urmărit derby al planetei. Coincidenţă fericită, în aceeaşi zi, în alt colţ al Europei, pe un alt stadion legendar, „San Siro”, se joacă un alt duel de mare spectacol: „El Derby della Madonnina”, Inter – AC Milan, ediţie specială pentru noi, de vreme ce Cristi Chivu e anunţat titular în garnitura interistă.
Două meciuri de care ne putem bucura în linişte, fără interferenţe ale fotbalului românesc.

Din păcate, „El Clasico” va fi lipsit de unul dintre cei mai spectaculoşi actori ai săi: Leo Messi. Atacantul Barcelonei s-a accidentat la Valencia şi nu va putea juca. O pierdere mare pentru spectacol, dar şi mai mare pentru Barcelona, dacă ţinem cont că Messi a marcat 3 goluri la ultimul meci direct, acel 3-3 din primăvară.
„El Mundo Deportivo” făcea marţi o trecere în revistă a accidentărilor suferite de Messi. Şi descoperea că sînt destul de multe pentru un tînăr de 20 de ani. De la începutul sezonului 2005-2006, primul al său ca profesionist, Messi are deja 6 accidentări grave şi, curios, 3 la bicepsul femural, muşchiul care şi acum s-a dovedit cu ghinion.
Care ar putea fi explicaţiile? Pe scurt, Messi posedă un exces de tensiune musculară în picioare care accelerează oboseala şi-l împiedică să forţeze continuu. Tratamentul hormonal primit în copilărie a ajutat ca oasele lui Messi să crească, dar asta a provocat şi un dezechilibru între pachetele sale musculare şi acele oase. Problema lui Messi e oboseala musculară, în special la nivelul muşchilor cuadriceps şi ischiotibiali, care se scurtează din pricina acelei tensiuni.

Mai pe larg acum. Musculatura omului are două tişuri de fibre: lente (tipul 1) şi rapide (tipul 2a, 2b şi 2c). Fiecare muşchi al fiecărei persoane e diferit, iar la sportivi se modifică în funcţie de cum e antrenat. Aşa se explică, spre exemplu, că un sprinter are 80 la sută fibre rapide, în vreme ce un maratonist abia atinge 5 la sută.
Messi posedă această cantitate de fibre rapide ceea ce, adăugat la statura redusă, fac din Messi un jucător rapid şi exploziv. Muşchii săi sînt întotdeauna tensionaţi, fiind formaţi în majoritate din fibre rapide.

Paranteză. Spre deosebire de Messi, Ronaldinho nu poate accelera de pe loc, ci are nevoie de spaţiu pentru ca musculatura să se tensioneze. Forma maximă a lui Ronaldinho s-a înregistrat atunci cînd cobora pînă în terenul său făcînd pressing. Cînd i-a intrat în cap că e prea important pentru asta şi a încetat să se antreneze, a devenit static, primind mingea practic pe loc, deci previzibil pentru adversar. Dacă vă amintiţi golurile marcate de Ronaldinho pe „Bernabeu” la acel 0-3 legendar, o să vă daţi seama că la ambele a plecat din terenul său, musculatura sa a avut timp să se tensioneze progresiv, astfel că a ajuns în faţa lui Salgado şi apoi Sergio Ramos cu motoarele în plin. Cei doi erau condamnaţi. Acum Ronaldinho pare să-şi fi dat seama de erorile sale, dar a trecut mai bine de un an fără ca musculatura sa să fie pusă la treabă, iar asta nu se recuperează aşa uşor.

Revenim la Messi. Exploziile sale provoacă un mare consum de energie şi necesită mai mult timp pentru refacere. Un ziar spaniol a realizat de curînd un studiu, cu un rezultat curios: Messi are un început de reprize fantastic, după care cade într-o uşoară letargie şi revine iar spre finaluri. De fapt, EL SE RECUPEREAZĂ. Messi are însă nevoie după partide de mai mult timp pentru recuperare decît restul jucătorilor. Dacă nu are grijă de asta, apar leziunile musculare.
Alături de Kaka, Messi e cel mai rapid din lume. N-are tehnica unui Ronaldinho, Robinho ori Cristiano Ronaldo, dar, avînd centrul de greutate mai jos şi o musculatură mereu tensionată, după cum am văzut mai sus, realizează nişte ruperi de ritm şi accelerări absolut fantastice. Dacă închideţi ochii şi încercaţi să vi-l imaginaţi în teren, veţi constata că el de multe ori pune capul în pămîn şi se încovoaie, reducînd şi mai mult centrul de greutate, dar mărindu-şi viteza. Este însă un miracol că într-un fotbal în care forţa e din ce în ce mai prezentă, un jucător ca Messi poate rezista. La fiecare meci primeşte o groază de lovituri, unele de-a dreptul grosolane, astfel că de multe ori, cum s-a întîmplat şi la Valencia, iese din teren cu genunchii însîngeraţi.
Messi are numai 20 de ani. Dar dacă se va abuza de corpul său, nu va putea da măsura imensului talent de care dispune. Accidentările îl vor împiedica