Drum bun, Vasile Iordache!
Marele portar stelist a oferit Gazetei un interviu superb chiar în săptămîna meciului de tristă amintire Dragomir-Gigi Becali Săptămîna care a trecut a fost marcată de duelul cu un înalt nivel spiritual cultural dintre Gigi Becali şi Dumitru Dragomir. În […]
Marele portar stelist a oferit Gazetei un interviu superb chiar în săptămîna meciului de tristă amintire Dragomir-Gigi Becali
Săptămîna care a trecut a fost marcată de duelul cu un înalt nivel spiritual cultural dintre Gigi Becali şi Dumitru Dragomir. În plin delir al celor doi însă, „Gazeta” a deschis una din zile cu emoţionantul material al lui Dan Udrea despre Vasile Iordache, marele portar al Stelei şi al echipei naţionale. Pe vremea cînd la echipa naţională era bătaie pe posturi, nu ca acum, cînd jucătorii se furişează de ea ca paznicii de noapte după un pui de somn.
Ciudat, Iordache a adunat doar 25 de selecţii în echipa naţională. A făcut meciul vieţii în primăvara lui ’81, la un 0-0 celebru contra Angliei, pe „Wembley”, şi era una dintre cele mai bune generaţii ale englezilor, cu Shilton, cu Brian Robson, cu McDermott, Tony Woodcock, Francis şi, peste toţi, Keegan. Odată, la Craiova, i-a apărat lui Cîrţu şi de pe linia porţii, vorba lui Rică Răducanu. Pe atunci, Steaua – Craiova decidea campioana. Apropo de Cîrţu, l-am văzut în cîteva poze de la nunta de sîmbătă a fiicei sale cea mare, Roxana. A albit de tot. Cînd îl întreba cineva de ce se tot chinuie pe la Mioveni ori Galaţi, răspundea în glumă: „Terminaţi, băi, am două fete de măritat!”. Uite, că le-a măritat pe amîndouă. Acum e cazul să mai muncească şi pentru el!
Vasile Iordache a plecat în Emirate, ca antrenor cu portarii la Al Ain, echipa lui Olăroiu, pentru că „Romania e confuză, instabilă şi fără legi”. Ce diagnostic precis în cîteva cuvinte, pus nu de vreun specialist al talk-showurilor, ci de un mare portar de fotbal! Un diagnostic pus de un om normal, dar sătul, într-o ţară anormală cu un fotbal care nu-şi găseşte nici busola, nici malul. Cu ochii uşor înlăcrimaţi de la furtunile deşertului arab, deşi „Balaci m-a avertizat să port ochelari de soare şi-n casă”, Iordache a plecat ca să se întoarcă ceva mai tîrziu şi să-i tihnească bătrîneţea într-o cabană pe care şi-a ridicat-o la Fieni. Pe la noi nu prea au mulţi nevoie de experienţa şi gîndurile acestui bărbat cu mustaţă albă şi figură de piatră, care parcă a jucat toată viaţa roluri în filmele de capă şi spadă.