Piţurcă, un om singur şi curajos

De cînd a fost reinstalat, noul selecţioner are două idei obsesive: vrea să califice „naţionala” chiar pentru 2012 şi tratează meciul cu Messi ca pe unul decisiv

Pe vremuri, iată că şi în cazul lui Victor Piţurcă am ajuns să […]

De cînd a fost reinstalat, noul selecţioner are două idei obsesive: vrea să califice „naţionala” chiar pentru 2012 şi tratează meciul cu Messi ca pe unul decisiv

Pe vremuri, iată că şi în cazul lui Victor Piţurcă am ajuns să folosim termeni istorici, să-l fi văzut pe actualul selecţioner în redacţia unui ziar semăna cu a doua vizită pe Lună a lui Neil Armstrong. La conferinţa de presă care a precedat debarcarea sa de la echipa naţională în toamna lui 1999, în urma acelui conflict cu liderii Generaţiei de Aur, cineva l-a întrebat la un moment dat: „Cum vă explicaţi faptul că, în ciuda obţinerii calificării la Euro 2000, aţi rămas singur?”. Zeci de jurnalişti adunaţi în sala de la parterul vechiului sediu al FRF, de lîngă fostul hotel „Turist”, aşteptau răspunsul. Piţurcă s-a ridicat şi, în interiorul mersului său legănat, a aruncat răspunsul privind cu coada ochiului: „Nici o problemăăă. Mereu am fost singur!”.

Anii au trecut şi peste noi s-a scurs nu doar timpul, ci şi necalificările. Victor Piţurcă pretinde, cu încăpăţînarea proprie, că nu s-a schimbat. S-ar putea să nu-l credem. Dar nu asta contează.

E interesant că Victor Piţurcă, surpriză, acelaşi om care cu ceva timp în urmă, e drept, nişte ani, ne obliga să privim reunirile de la Săftica prin dedesubtul porţii de tablă de la intrarea în cantonament, face vizită în redacţia unei echipe care nu l-a periat niciodată. Dimpotrivă. Nu asta e esenţial, totuşi.

Noul selecţioner a făcut mai multe declaraţii la „Radio gsp”, întărîtat de Gabi Safta, un tip care pare să nu fi aflat că e recomandabil să dormi măcar vreo 6 ore pe noapte. Şi acolo a spus că obiectivul lui nu e 2016. „Vreau să calific echipa naţională la următoarele 3 turnee finale, începînd chiar cu Euro 2012”. Piţurcă nu e un om care să vorbească de dragul imaginii. Şi a mai spus ceva: „Meciul cu Argentina, de la inaugurarea noului stadion, trebuie pregătit ca unul oficial. Un meci ca ăsta nu poate fi un «amical»”.

Şi-a trecut mîna prin pieptănătura brunetă despicată în două, a schimbat mai multe vorbe cu cei care l-au criticat, şi care or să-l mai critice!, şi a plecat, convins probabil că mereu a fost singur şi că împotriva lui Messi e obligatoriu să joci cum a jucat Steaua cu Anderlecht în primăvara lui 1986. Cînd două goluri din cele 3 ale bornei spre finala de la Sevilla au fost marcate de el.