Bravo, Tudor!

A greşit la meciul dintre Steaua şi CFR. L-am pus la zid. Le oferise celor din Ghencea plămînul de aer pentru relansarea lor în campionat. Aşa a şi fost, pentru că din acel moment roş-albaştrii au obţinut numai victorii. Pînă […]

A greşit la meciul dintre Steaua şi CFR. L-am pus la zid. Le oferise celor din Ghencea plămînul de aer pentru relansarea lor în campionat. Aşa a şi fost, pentru că din acel moment roş-albaştrii au obţinut numai victorii. Pînă duminică seara, cînd, arbitraţi de acelaşi Tudor, au pierdut. Şi au pierdut pentru că au jucat prost şi n-au mai fost ajutaţi de Sandu Tudor. Tudor n-a greşit atunci interesat. A greşit pentru că n-a văzut. Se întîmplă. Şi a demonstrat asta duminică seara, cînd a fluierat echilibrat şi elegant. Felicitări! Nu i-a eliminat nici pe Bratu, dar nici pe Lovin ( primul pentru două simulări şi cel de-al doilea pentru vreo 4 faulturi dure), pentru că aşa face un arbitru isteţ. Dacă aplica eliminările, îl acuzam de rigiditate şi spuneam toţi: „Ce l-a apucat p-ăsta să se bage iar în seamă!? Trebuia să iasă el în evidenţă cu ceva”.

Bun, „jucatul ăsta prost al Stelei”, invocat peste tot după meci, poate fi judecat şi altfel. Nu credeţi? Şi poate că aşa e corect să fie judecat: de ce să nu spunem şi că Dinamo, prin jocul excelent, a făcut-o pe Steaua să evolueze atît de slab. Oricum, dincolo de tot ceea ce s-a întîmplat pînă acum, suporterii Stelei trebuie să vadă partea plină a paharului. Acum două luni echipa era jos, jos de tot, şi nimeni nu se mai gîndea la locul doi, cel care duce în Liga Campionilor. Astăzi ei sînt în Liga Campionilor cu şanse mari să intre din nou în grupele fotbalului adevărat. Dar nu jucînd cum a făcut-o contra lui Dinamo.