Şi lui Hagi i-a lipsit televiziunea!
Lui Baratki i-a lipsit televiziunea. Lui Bodola la fel. Personaje precum Angelo Niculescu, chiar şi Emeric Ienei, vorbesc despre oameni şi fotbalişti de care am auzit doar în poveşti. Baratki, Bodola, Mircea David, Petschovski… Pe cîţiva i-am mai văzut în […]
Lui Baratki i-a lipsit televiziunea. Lui Bodola la fel. Personaje precum Angelo Niculescu, chiar şi Emeric Ienei, vorbesc despre oameni şi fotbalişti de care am auzit doar în poveşti. Baratki, Bodola, Mircea David, Petschovski… Pe cîţiva i-am mai văzut în filmele de epocă, pe repede-înainte, precum peliculele cu Stan şi Bran, sau precum „Dictatorul” lui Chaplin…
Gheorghe Hagi ar fi putut fi un fericit. A prins Epoca de Aur în care se televiza un meci pe week-end. Pardon, un meci în fiecare duminică. Înainte de 1990, duminica era ziua liberă a oamenilor muncii. Dar şi lui Hagi i-a lipsit televiziunea. Nu e un paradox. Golurile lui de la centrul terenului, sub tricoul Barcelonei şi al lui Real Madrid, s-au dat, dacă s-au dat, în miez de noapte la „Actualităţile” postrevoluţionare.
Închipuiţi-vă ce ar fi însemnat să vedem azi golurile lui Gică Hagi de la centrul centrului pe Digi, postul care transmite live Primera! Sau ce ar fi fost ca un oltean din Calafat, Gică Popescu spre exemplu, să scoată pe „Nou Camp” echipa Barcelonei în calitate de căpitan…
Joi, pe 20 mai, o parte din toate acestea şi multe altele vor fi pe DVD-ul cu Gazeta. E vina lui Hagi. Dar o parte din merite i se datorează lui Mihai Neguţ, părintele evenimentelor marca „Seara Campionilor”, şi partenerilor săi care, realizînd filmul, ne aduc din cînd în cînd aminte că am însemnat ceva în fotbal.