Colecţionarii de imagini
Petrodolarii de la Paris au mai făcut două victime şi au mai cumpărat un vapor de iluzii
Ştiţi cu toţii povestea cataloagelor Panini. Cu acele abţibilduri cu feţe de fotbalişti, pe care le cumpărai separat şi pe care le lipeai […]
Petrodolarii de la Paris au mai făcut două victime şi au mai cumpărat un vapor de iluzii
Ştiţi cu toţii povestea cataloagelor Panini. Cu acele abţibilduri cu feţe de fotbalişti, pe care le cumpărai separat şi pe care le lipeai pe locul corespondent în catalog. Stickerele respective se cumpărau separat, aşa că exista posibilitatea, certiudinea aş zice, să dublezi sau chiar să triplezi un anumit personaj. Atunci interveneau schimburile, tranzacţiile, ceea ce, spun pasionaţii, reprezentau, de fapt, plăcerea acestui hobby. Fiecare din noi, pasionat ori nu de fotbal, am căutat să completăm astfel de cataloage în copilărie, unii o mai fac şi acum, reflex al unor timpuri trecute, dar pe care le-am dori întoarse în viaţa noastră, deşi ştim că e imposibil.
Despre copilăria lui Leonardo n-am prea multe informaţii. Leonardo, cel de la PSG, nu altcineva. Pesemne că a fost una normală pentru un brazilian ajuns mare fotbalist. Adică săracă. Probabil că în copilăria sa, Leonardo n-a avut posibilitatea să completeze cataloage Panini. Aşa că o face acum. Catalogul său Panini este însă unul cu personaje adevărate, nu abţibilduri, cu fotbalişti în carne şi oase, nu doar poze. Se numeşte Paris St.Germain.
Nici acum Leonardo n-a avut bani să cumpere acest catalog. L-a primit pe mînă de la nişte oameni bogaţi. Foarte bogaţi. Poate prea bogaţi pentru timpurile în care trăim. Qatar Investment Authority e un fond de investiţii al statului din raiul petrodolarilor, Golful Persic, iar personajul principal al acestui fond e însuşi premierul şi ministrul de externe al Qatarului, şeicul Hamad bin Jassem bin Jabr Al Thani. El e, cum ar veni, proprietarul lui PSG. El e cel care i-a pus la dispoziţie lui Leonardo un catalog Panini sub forma unei echipe, dar şi ceva bani, suficient de mulţi, pentru a cumpăra figurile pe care să le inserezi în acest catalog.
Leonardo s-a pus pe treabă. A cumpărat ce-a cumpărat, dar tot îi lipsea ceva. Ar fi trebuit să treacă la faza schimburilor, eventual cele doi contra unu sau chiar trei contra unu, că avea destule posturi dublate ori triplate. Dar de ce să te complici atunci cînd puşculiţa e mereu plină? Nu mai bine cumperi toate pliculeţele cu abţibilduri de la chioşcuri? Asta dacă nu cumva te enervezi şi cumperi şi chioşcurile, ca să nu mai ai emoţii! Plăcerea schimburilor de care pomeneam mai sus o pot avea alţii, care se limitează doar la abţibilduri. Aici e treabă serioasă.
Dintr-un foc, PSG a luat doi jucători-cheie de la Milan: Thiago Silva şi Ibrahimovici. Cei doi au ţinut în spate Milanul în sezonul trecut, iar dacă au fost vînduţi înseamnă că problemele lui Berlusconi sînt acum mai grave decît cele provocate de lipsa erecţiei. Ceva oricum va trebui să pună în loc, altfel e jale cu tifosii, dar e greu să găseşti valori precum cei doi, în condiţiile în care oricum nevoile echipei sînt multe. Acum lumea ştie că Milan are bani lichizi, ceea ce va face că tratativele să fie infinit mai grele. Aici e treaba lui Galiani, al cărui catalog Panini e cam depopulat, dar la fel e şi puşculiţa. El n-are norocul lui Leonardo.
PSG merge pe linia lui Manchester City. Bani mulţi, tot petrodolari, ca să vezi!, jucători mulţi, titluri cam puţine. Dar e un început, căci totul se face pas cu pas, treptele trebuie urcate. Există, cît de cît, o strategie şi la PSG, căci altfel Ancelotti ar fi fost demis după pierderea titlului. Vor veni ele şi titlurile, e imposibil să nu apară la o astfel de investiţie.
Cît despre cataloagele Panini. Fiecare cu al său, după posibilităţi, nu-i aşa?