Realitatea şi orgoliul

Maradona a fost din nou informat că meseria de antrenor nu i se potriveşte

Parcă mai mult decît oricare alt sport, fotbalul şi-a creat o vitrină de genii, cărora li se atribuie puteri aproape mitologice. Genii în activitate, genii […]

Maradona a fost din nou informat că meseria de antrenor nu i se potriveşte

Parcă mai mult decît oricare alt sport, fotbalul şi-a creat o vitrină de genii, cărora li se atribuie puteri aproape mitologice. Genii în activitate, genii retrase. În categoria ultimilor s-ar regăsi Di Stefano, Eusebio, Puskas, Cruyff, Zidane şi încă mulţi alţii, iar pentru şefia acestui, să-i zicem, vestiar s-ar lupta Pele şi Maradona, cu argumente valabile pro şi contra fiecăruia.
Subiectul acestor rînduri e Maradona. Fotbalistic vorbind, Maradona a fost un geniu. Asta e clar, n-are nimeni ce să comenteze. Chiar şi acel gol cu mîna, de la Mondialul mexican, face parte tot din repertoriul unui geniu, căci oricărui om normal i-ar fi trecut cu greu prin cap o asemenea idee.

Se spune că geniilor le este permis cam orice. Inclusiv să nu-şi dea seama ceea ce reprezintă şi să creadă că pot reuşi în orice domeniu. Inclusiv, în cazul lui Maradona, să adune o lungă listă de momente penibile, care se ciocnesc violent cu statura şi titulatura de „D10S” cu care e înconjurat în Argentina. „D10S” e alt fel de a scrie Dios, asta pentru cei care n-au înţeles care-i treaba cu acea asociere de litere de tipar şi cifre. Decarul divin de pe gazon s-ar fi vrut un Dumnezeu al băncii tehnice. Nimic rău pînă aici, în fond a-ţi propune ceva nu e o crimă, problema intervine atunci cînd chiar crezi că şi eşti ceea ce ţi-ai propus şi, mai grav, eşti unicul care crede asta.

Maradona tocmai a fost dat afară de la Al Wasl, clubul din Dubai care-i plătea 7 milioane de euro pentru a fi antrenor. Intersecţia lui Diego cu petrodolarii din Dubai venea la ceva vreme după eşecul profesional suferit pe banca „naţionalei” Argentinei, un alt post oferit mai degrabă pentru trecut decît pentru prezent. Lent în idei bune, consecvent în idei proaste, prizonier al unui orgoliu exagerat şi tributar unei educaţii suficient de subţiri, Maradona şi-a dus porecla de „D10S” extrem de aproape de infern, izbutind, ghilimelele s-ar impune, să facă o ţară ce-l diviniza să-şi reconsidere sentimentele.

La Dubai, Maradona a beneficiat de generozitatea unui şeic încă vrăjit pesemne de ceea ce văzuse în tinereţe, la televizor, dar şi destul de începător în ale fotbalului. La Al Wasl, Maradona a pierdut unica finală în care echipa sa a jucat şi a terminat sezonul pe locul 8. Din 12. Alimentînd, pe măsură ce contul său era alimentat din plin, dubiile în legătură cu capacitatea sa de a gestiona  un proiect.

Încă o dată realitatea a lovit din plin orgoliul lui Maradona. Iar azi realitatea spune că legăturile lui Maradona cu terenul de fotbal nu se pot exprima decît la timpul trecut. Priviţi cele două imagini! Maradona cel cu trabuc, cu el trebuie să ne obişnuim! Maradona în costum de antrenor e o imagine falsă.