De ce Xavi nu va lua Balonul de Aur

Doctor în fotbal, artist al paselor, om de echipă, Xavi nu va primi, probabil, niciodată Balonul de Aur. Iar dacă l-ar primi, cu siguranţă i l-ar pasa imediat lui Messi

De-a lungul timpului, am fost obişnuiţi cu decernarea Balonului de […]

Doctor în fotbal, artist al paselor, om de echipă, Xavi nu va primi, probabil, niciodată Balonul de Aur. Iar dacă l-ar primi, cu siguranţă i l-ar pasa imediat lui Messi

De-a lungul timpului, am fost obişnuiţi cu decernarea Balonului de Aur în ultimele zile ale lui decembrie. De cînd UEFA şi-a amestecat interesele de imagine cu cele financiare ale lui France Football, coperta revistei a luat forma unei gale, iar incertitudinea e un pic mai mare, misterul planînd pînă în orele de dinaintea festivităţii. Anul acesta, de exemplu, nici o publicaţie nu s-a hazardat să anunţe numele învingătorului, mai ales după ce anul trecut un ziar de prestigiu precum „Gazzetta dello Sport” a comis-o, anunţîndu-l pe Iniesta drept cîştigător şi nu pe Messi, cel care avea să triumfe de fapt.

Messi e principalul favorit şi acum. Ar fi al treilea Balon consecutiv cîştigat, ceea ce doar Platini a mai izbutit. În duelul său particular cu Cristiano Ronaldo, Messi are avantajul succeselor obţinute cu Barcelona, are avantajul ultimei impresii, dar şi colecţia de momente unice pe care a oferit-o pe tot parcursul lui 2011. Messi lasă impresia ca poate face tot ce vrea pe teren, cînd vrea. Şi oferă, în plus, acea imagine liniştită, liniară, plată să spunem, aproape niciodată nervoasă, o imagine care dă bine indiferent de circumstanţe.

Despre Messi s-au scris mii de rînduri. E imposibil să mai spui ceva fără teama că ai putea repeta ceva ce s-a mai zis. E însă cineva care merită la fel de multe rînduri. Cineva care, mai mult ca sigur, nu va cîştiga anul acesta Balonul de  Aur. De fapt, mai mult ca sigur, nu-l va cîştiga niciodată. E vorba de Xavi.

Dacă Messi e furtuna aducătoare de aplauze, Xavi e liniştea care generează această furtună. E cel care creează contextul, e doctorul care vindecă orice stare de anxietate, e mintea care inspiră operele de artă ale geniului, e cel fără de care Messi s-ar simţi mult mai singur. Iar asta se vede în „naţionala” Argentinei. Priviţi-l pe Xavi în joc! Nu-l veţi vedea niciodată cu capul în pămînt, privirea sa e mereu sus, căutînd soluţii, teritorii neocupate, ca un Columb al timpurilor moderne. Face ce ştie şi ştie ce face.

Nu e fotbalistul fazelor de generic, nu e un geniu al dezechilibrului în acţiuni unu contra unu. Nu e bucătarul ce primeşte stele Michelin, acesta e Messi, dar e cel care-i adună ingredientele şi îi prepară sosurile, apoi stă şi priveşte pe geamul mic al bucătăriei, cu un zîmbet larg pe chip, cum premiantul primeşte elogiile clienţilor din restaurant. Nu e chirurgul care operează complicat, pe cord deschis sau pe creier, e medicul generalist care te consultă şi-ţi depistează problema, cu stetoscopul atîrnat de gît.

Xavi nu-şi face un scop din a cîştiga trofee individuale. El doar îşi face treaba în echipă şi ajută. Apără o filozofie, o făcea chiar şi atunci cînd rezultatele nu apăruseră. Xavi e cel care face posibile premiile lui Messi.

Înlocuiţi în textul de mai sus Xavi cu Iniesta! Nu-i aşa că nu percepeţi mari diferenţe? Şi asta pentru că ambii au acelaşi bagaj genetic, fotbalistic vorbind. Cei doi, Xavi şi Iniesta, reprezintă, de fapt, definiţia fotbalului actual, fotbalul asociativ.

Ar fi o imensă reparaţie faţă de fotbal ca Xavi să cîştige Balonul de Aur. Nu-l va cîştiga, probabil. Dar şi dacă l-ar cîştiga, i l-ar pasa imediat lui Messi.