Relaţia imposibilă

Nu e bine să intri într-o relaţie pe care nu ţi-o poţi permite. În doar un an, Atletico Madrid a devenit un club prea mic pentru Radamel Falcao.

Perioadele de pauză fotbalistică, atunci cînd echipele naţionale îşi intră în drepturi, […]

Nu e bine să intri într-o relaţie pe care nu ţi-o poţi permite. În doar un an, Atletico Madrid a devenit un club prea mic pentru Radamel Falcao.

Perioadele de pauză fotbalistică, atunci cînd echipele naţionale îşi intră în drepturi, sînt o mare pacoste pentru presă. Lipsa de subiecte de actualitate, căci nimic nu e mai plictisitor decît o conferinţă de presă a unui fotbalist de „naţională”, obligă la găsirea altora, cît de cît agreabile. Şi, din punctul ăsta de vedere, nimic nu e mai apetisant decît o discuţie despre un potenţial transfer al unui fotbalist de top.

Subiectul acestor zile a fost Radamel Falcao. „El Tigre” e, în ziua de azi, unicul care pare capabil să se ia la trîntă cu Messi şi Cristiano Ronaldo. E cel mai bun număr 9 al momentului, un „killer” în faţa porţii, un animal de pradă, un tigru, ce mai încoace-încolo. În cazul său, discuţia porneşte de la o premisă simplă: cei mai buni fotbalişti joacă întotdeauna la cele mai bune echipe. Atletico Madrid nu intră în această categorie, deci concluzia spre care ne îndreptăm e clară: columbianul va pleca.

Cînd se va întîmpla asta? Asta e întrebarea. Căci, de întîmplat se va întîmpla, e sigur. Problema nu-i simplă, în special pentru Atletico. Atunci cînd l-a adus, Atletico a făcut o nebunie din punct de vedere economic. Un club cu atîtea datorii, la stat şi la bănci, nu avea cum să-şi permită o astfel de valoare. Cînd l-au vîndut pe Aguero la City, cu 45 de milioane de euro, madrilenii au dat imediat jumătate la stat. Cu cealaltă jumătate au plătit prima tranşă pentru Radamel. Transferul s-a parafat pentru 40 de milioane de euro plus alte 7 variabile, variabile din care se vor plăti între 3 şi maximum 5 milioane, după ratarea calificării în Ligă, anul acesta. Salariul columbianului, 4,5 milioane brut, deloc exagerat pentru valoarea lui. Adăugaţi aici comisionul de 5 milioane pentru impresar şi aveţi, în mare, toate datele. Ah, încă un amănunt: impresarul este, cine credeţi?, Jorge Mendes, agentul lui Mourinho, Cristiano, Di Maria. Printre alţii. Nu e un amănunt lipsit de importanţă, credeţi-mă!

Brusc, dinspre Real au apărut priviri îndreptate spre Falcao. Şi a transpirat, voit probabil, un interes pentru un eventual transfer. Să fie adevărat? Tot ce e posibil, dar prima senzaţie e că Real, mai bine zis Mourinho, a apărut pe scenă ca să crească preţul pentru alţii. Jorge Mendes e un tip minuţios, nu lasă nimic la voia întîmplării, vezi şi tristeţea lui Cristiano de acum o lună, îndulcită cu o creştere la 15 milioane a salariului pe an, ce se va parafa în curînd. În piesă a apărut şi tatăl lui Falcao, care, parcă fără să vrea, a scăpat declaraţia: „Radamel visează de copil să joace la Real”. Santiago Bernabeu spunea acum vreo 60 de ani: „Cel mai rău pentru un fotbalist e cînd taică-su se bagă în viaţa lui”. A fost doar o paranteză.

60 de milioane, cam atît ar costa Falcao. Poate ceva mai mult. Să dea Real banii ăştia? Să accepte apoi să-i plătească 9-10 milioane salariu jucătorului, net de data asta? Vom vedea. Din Anglia vin însă semnale mai puternice, iar creşterea preţului de care vorbeam mai sus vizează, în strategia lui Mendes, zona petro-dolarilor sau a rublo-dolarilor lui Abramovici. Mai ales că Real nu poate lua jucătorul în această iarnă.
Atletico e la mijloc. Diego Simeone mai ales. De dat îl vor da pe Falcao, dar cînd? În iarnă, spre Anglia, ceea ce ar însemna o pierdere mare din punct de vedere sportiv, dar un bun cîştig financiar, sau în vară, posibil spre Real Madrid, ceea ce ar aduce nori de revoluţie la „Calderon”?
Nu-i uşor, iată, să intri într-o relaţie pe care nu ţi-o poţi permite!