Manualul meu de aducere-aminte

Cum arată un album cu abţibilduri subiective de la acest turneu final: poate multe lipite strîmb şi pictate naiv, dar bătrînii îmi spun că numai cu acestea voi rămîne Un copil polonez, fericit că maşina de îngheţată e la el […]

duminică, 1 iulie 2012, 3:47

Cum arată un album cu abţibilduri subiective de la acest turneu final: poate multe lipite strîmb şi pictate naiv, dar bătrînii îmi spun că numai cu acestea voi rămîne

Un copil polonez, fericit că maşina de îngheţată e la el în curte. Dar în spatele euforiei a sforăit amărăciunea fotbalului îngust. Pentru o „naţională” istorică, au zguduit degeaba pădurile genealogice ca să iasă Boenisch şi Perquis.

Ultima furtună printre măslinii bătrîni ai Spartei. Crucea lui Karagounis a închis o epocă, iar inventivitatea lusitanului Santos i-a vopsit senectutea în auriu şi demnitate. Grecia, adică să vrei suficient de mult cît cifrele să se facă minuni.

Danemarca şi Irlanda. Două fete bătrîne, cea blondă la doar 40 de ani, dar sperioasă şi bîlbîită la şansa unei nunţi ireale. Cea verde, iremediabilă: vine la bal cu haine de parastas şi se întoarce plîngînd pe Insulă.

Armata harnică şi pripită a Rusiei: efervescentă în şerpuirile lui Dzagoev din Beslan, prizonieră în obsesia lui Advocaat pentru Kerjakov. Patrie mare cu idealuri asemenea, s-a risipit ca votca pe gîtul unui cazac ghiftuit.

Cehul Jiracek, potret între Conan şi Hristos. Un Poborsky transfigurat, în ritm cu ghepardul Gebre Selassie şi iuţeala lui Pilar. Cehia a fost poate echipa cea mai corectă cu calităţile, dar şi cu limitele sale. Ţineţi minte: Michal Bilek.

Basmul nemţesc a început fascinant, dar nu şi-a îndeplinit menirea: cînd să adoarmă copiii, adică să ridice trofeul, au apărut trosnetele pe care autorul Low le-a introdus în text. Fără lider, Germania e tanc periculos cu ghidaj daltonist.

Ucraina şi Suedia. Galben-albastre, îndoite cu amintiri, ambele ca două religii cu lideri autentici, Şevcenko şi Ibrahimovici, dar restul clerului adunat din sate fără cîini. Şi-au înghiţit momentele admirabile cu apă stătută.

Pentru Moutinho, Portugalia merita finala. Pentru Nani, merita Bosnia la Euro. Cu Ronaldo, fotbalul încă are răbdare, vorba lui Marin Preda. Dar să n-ajungem să ne-ntrebăm cum ar fi fost Maradona fără droguri, Beckham fără marketing, CR7 fără ifose.

Anglia şi Franţa s-au sufocat în proiecte năstruşnice. Cu veteranul Hodgson, britanicii au părut un grup format la bere şi închegat la un botez. Cu tînărul inedit Blanc, francezii sînt o căruţă cu magrebieni şi şefi de colonie, duduind de tupeu şi scîrţîind la orice răscruce.

Spania şi Italia joacă azi. Iar despre Croaţia, numai de bine. Nu vorbeşti de rău oamenii pe care-i iubeşti, nici dacă te scot din minţi.

Comentarii (4)Adaugă comentariu

cosmin B (4 comentarii) • 1 iulie 2012, 23:13

superb…

motanul incaltat (173 comentarii) • 2 iulie 2012, 3:06

Romania -acasa.Dar ,dupa Dragomir,peste 4 ani n-o sa ne stea nimeni in cale…El o sa-si pastilele linistit daca n-o sa vrea camasa de forta,iar noi o sa vedem iar turneele finale de la plasme sau lcd-uri…Si pina la urma,chiar se vad bine…Si in 4 ani poate chiar TVR sau Dolce o sa transmita 3d.

bach (4 comentarii) • 2 iulie 2012, 13:33

Complimente, Maestre, pentru aceasta noua splendida mostra de talent scriitoricesc!

ex-pitesteanul (66 comentarii) • 5 iulie 2012, 0:11

frumos scris, ca de obicei.

scriu si eu cateva idei care mi-au ramas dupa acest european:

– o polonie care a jucat spectaculos, dar nu si bine. doi fotbalisti am remarcat: lewandowski si blaszcykowski. de primul sigur vom mai auzi
– imaginea lui karagounis care se inchina dupa ce grecii au fost defavorizati de arbitraj in mai multe randuri. chiar si asa, au produs o mica surpriza calificandu-se in sferturi. merita toate felicitarile.
– o rusie de la care se astepta mult, dar a facut putin si cu suporteri care au produs incidente
– o cehie care nu trebuie subestimata niciodata. si daca n-au o generatie formidabila, tot sunt buni
– o echipa a olandei plina de vedete fara chef de joc. chiar daca cei mai buni fotbalisti ai lor au 27-28 de ani se pare ca anii de fotbal la varf conteaza mai mult decat anii din buletin. au parut obositi si fara chef. asteptau vacanta.
– chiar daca au avut la dispozitie un lot de calitate, nemtii inca nu au experienta si nici mentalitatea spaniolilor sau italienilor.
si cred ca nici un antrenor pe masura lor. la ei l-am descoperit pe matts hummels fundasul care vorbeste putin si nu faulteaza. iar n-au trecut de semifinale si peste doi ani, in brazilia, misiunea va fi mai dificila. dar calitatea fotbalistilor le da sperante.
– pe danezi nu i-am vazut, dar faptul ca au invins olanda si puteau face un egal cu portugalia arata ca n-au fost degeeaba la european
– portugalia a pus cele mai mari probleme spaniei. o echipa buna, dar care nu cred ca ar fi jucat semifinale daca nu l-ar fi avut pe cristiano ronaldo. un fotbalist extraordinar, dar care nici acum nu a inteles ca fotbalul este un sport de echipa.
– cam in aceiasi situatie sunt si suedezii si ibrahimovici. aici m-am bucurat pentru cele doua goluri facute de „batranul” olof mellberg cu anglia si am aflat ca ziua de 3 mai este „Olof Mellberg day” in birmingham ca respect al suporterilor lui aston vila pentru felul cum si-a facut treba fata de club.
– cu imaginea de mare echipa a spaniei, care a inceput mai greu turneul si care a jucat mai bine de la meci la meci. chiar daca a avut emotii cu croatia si cu portugalia, mereu a lasat impresia ca este in control. si cu un joc de pase, care pe multi ii plictiseste, dar care pe mine inca ma fascineaza
– mi-a plauct italia datorita lui prandelli, jocului frumos si a felului cum au cantat imnul la fiecare meci. am avut inca o data sansa sa-l vad jucand pe pirlo – o incantare.
– cu supoerterii irlandezi cantand „field of athenry” cand favoritii lor erau condusi cu 4-0 de spania. unul dintre cele mai frumoase momente ale turneului. si cu un grup de suporteri cu steagul irlandei pe care scria „Angela Merkel thinks we’re at work” 🙂
– o croatie care a fost egala italiei si a dat emotii spaniei.
– o anglie care nici acum nu si-a depasit conditia si s-a oprit din nou in sferturi. a a n-a oara!
– cu o o franta jucatori talentati dar cam needucati si neprofesionisti. ma refer la vedetele lor.
– si cu golurile de retragere ale lui shevcenko din meciul contra suediei

ar mai fi ceva:

– „coincidenta” lui vicente del bosque: a preluat doua echipe, real madrid si, dupa 10 ani spania, care tocmai castigasera cele mai importante competitii dupa o pauza foarte mare de 32, respectiv 44 de ani. cu ambele, reuseste sa repete performanta din doi in doi ani: in 2000 si 2002 castiga cu real liga campionilor si, la distanta de cate zece ani, cu spania cupa mondiala si campionatul european.