Traian şi fotbalul

Cum a ajuns Traian Igaş din preşedinte la UTA Arad, ministru de Interne, şef al Jandarmeriei române (sau de la preşedinte de onoare al unei mări de fulare, şef la butoane al unor băieţi cu bastoane)

Sfîrşit de toamnă la […]

Cum a ajuns Traian Igaş din preşedinte la UTA Arad, ministru de Interne, şef al Jandarmeriei române (sau de la preşedinte de onoare al unei mări de fulare, şef la butoane al unor băieţi cu bastoane)

Sfîrşit de toamnă la Arad, august 2006. La doar 38 de ani, Traian devenea preşedinte de onoare al unui club care avea deja 61 de ani de istorie. El, deputat, ba şi vicepreşedinte ale unei comisii parlamentare care se ocupă, printre altele, de echilibrul ecologic: „Vin cu sufletul la UTA şi sper sã-mi fac treaba cât mai bine, chiar dacã nu stiu deocamdatã care îmi vor fi responsabilitãtile în cadrul clubului” 🙂 Emoţii şi bucurie.

Dar era şi firesc. UTA promovase în prima ligă după trei ani de bejenie în B. Pe bancă era Lăcătuş. După 5 etape, pe 25 august 2006, la venirea lui Traian, arădenii erau pe locul 4: bătuseră cu 5-2 la Vaslui şi cu 1-0 Rapidul lui Răzvan, ulterior sfertfinalist de Cupa UEFA!

Vremurile dulci-amare din peluză
„Voi încerca să atrag investitori lîngă echipă”, preciza Traian. „Nu lipsea de la nici un meci al roş-albilor în perioada în care formaţia activa pe prima scenă”, aminteşte şi Marius Mitran pe blogul său. Iar el chiar a fost, cumva, coleg cu Traian în echipa care conducea UTA acelor ani. De ce „cumva”?

„Deşi preşedinte de onoare, cred că nu exista în documentele clubului, nu ţin minte să fi semnat vreo hîrtie. Nici la plecare, dacă a părăsit, pînă acum, această funcţie”, îşi aminteşte acum jurnalistul.Mai mult sau mai puţin implicat la nivelul deciziilor, Traian era cu siguranţă mai mult decît un suporter. Trăia din tribune, căuta investitori, pătimea: „A intrat pe fir Braşovul, care doreste să-l cumpere, şi discuţiile s-au încheiat”, declara el resemnat, cînd Rapid refuza, în februarie 2008, să-l împrumute pe Mugurel Buga la Arad.Deşi sibian la origine, Traian era vrăjit de parfumul „Bătrînei Doamne”. Se bucura şi se întrista, instituind în inimă, fireşte, în timpul cînd nu era la Parlament, codul alb-roşu al UTA.

Banii, Tiranul şi Arădeanul
În sezonul 2006-2007, UTA a terminat pe 12. Iar Traian a dispărut din comisia Camerei Deputaţilor care se ocupa şi de echilibru ecologic, devenind „Preşedinte al Filialei Europene a Parlamentarilor Lumii pe Habitat”. Uau!Promisiunile legate de investiţii în fotbalul arădean nu le-a uitat. În ianuarie 2008, Traian ia măsuri: „Îl astept pe domnul Virgil Tiran la Arad. Dumnealui desfăşoară afaceri imobiliare în Romania, ar fi interesat să preia UTA, împreună cu un partener sîrb. Ştie ca datoriile cele mai stringente sînt de un milion de euro, sumă nu foarte mare, din moment ce profitul lor este de 15 milioane de dolari pe an”.

Virgil Tiran, un afacerist român din Chicago. Despre care ziarele Sun Times şi Tribune, din acelaşi oraş american, scriau în 2008 că este implicat într-un scandal de corupţie în jurul guvernatorului de Illinois, Rod Blagojevick. Comisioane, soţii băgate la înaintare, mai multe găsiţi aici, în Jurnalul Naţional de atunci

„Legătura cu domnul Tiran o ţine domnul Igaş”, avea să declare peste o lună, în februarie 2008, finanţatorul arădean Nicolae Bara. Dar Tiran nici n-a mai venit la UTA, pierzîndu-se peste un ocean zbuciumat ca tribunele arădene. În 2008, echipa retrogradează. Iar Traian devine senator.

Dacă pozele ar vorbi…
Fiorul de pe micul Highbury arădean s-a estompat. Ajuns la 42 de ani, Traian devine în septembrie 2010 ministru de interne. Curînd, e acuzat că nu a trecut în CV date legate de perioada şcolarizării, că a luat BAC-ul la 24 de ani. Pentru suporteri, asta nu contează. Dar de ce oare nu există nici funcţia de preşedinte de onoare la UTA Arad, în acel CV?

Traian n-a uitat de fotbal, n-avea cum: e o iubire care te sfîşie, prin ecrane de tv, vuiet de arenă, odraslele care te trag de mînă că vor la meci. În septembrie 2011, după un an de ministeriat, Traian încă juca fotbal! Şi declara despre un coechipier, Victor: „După un meci, Ponta era să plece linşat cu şpiţuri în fund, chiar şi din partea colegilor de partid, pentru că avea de comentat pe teren şi nu era mulţumit de calitatea paselor pe care le primea”. Nu, nu uitase esenţa fenomenului.

„Nici nouă nu ne este uşor”
Şi au venit galeriile, în anul acesta apocaliptic de incoerent, peste Traian. Suporterii fanatici, într-un fulminant procent de 10% din totalul celor reţinuţi de Jandarmeria condusă de Traian. Instituţie al cărei site se deschide cu mesajul: „Jandarmeria donează viaţă pentru România!”

În gloata din piaţă, voluntar sau silit, a coborît şi Traian într-o seară. Nu-i mai simţea pe ultraşi, ar fi jurat cu mîna pe Biblie că n-a rupt nici măcar un sfert de înjurătură cînd UTA lui Lăcătuş rata prin Hidişan. „Nici nouă nu ne este uşor”, a spus preşedintele de onoare, actual sau fost al „Bătrînei Doamne”, căci nimeni nu ştie.După violenţele mulţimii, a instituit codul albastru, aşa cum cere legea. Codul alb-roşu rămăsese în peluza arădeană, la Bonyhadi, Coraş şi Domide. C’est la vie, toujours parşiv.

P.S.„Jandarmii și poliţiştii care s-au remarcat în timpul protestelor din capitală, mai ales în noaptea de duminică, atunci când avut loc incidentele violente, vor fi premiaţi. Ministrul de Interne spune că va găsi metode prin care cei ce au ieşit în evidenţă să fie răsplătiţi. În acelaşi timp, Traian Igaş anunţă că salariile din ministerul pe care-l conduce vor rămâne la acelaşi nivel. Totuşi, anul acesta vor fi achitate obligaţiile restante către angajaţi”. Acest text, pe site-ul personal al lui Traian.