Imaginea şi scăderea

Faptul că Steaua şi Dinamo cad în sondajele de popularitate ţine de tot ce se întîmplă în jurul acestor cluburi. Singurii care nu înţeleg asta sînt chiar conducătorii lor.

Ultimul sondaj realizat de IRES, prezentat în Gazeta de vineri, a […]

Faptul că Steaua şi Dinamo cad în sondajele de popularitate ţine de tot ce se întîmplă în jurul acestor cluburi. Singurii care nu înţeleg asta sînt chiar conducătorii lor.

Ultimul sondaj realizat de IRES, prezentat în Gazeta de vineri, a confirmat ceea ce, de fapt, se ştia de mult. Steaua e echipa numărul unu în preferinţa românilor. 39 la sută dintre ei se declară susţinători ai Stelei, o cifră într-adevăr semnificativă, dacă ţinem cont că următoarele clasate, Dinamo, cu 12 la sută, Rapid, cu 6 la sută, Craiova, cu 4 la sută, şi Timişoara, cu 3 la sută, sînt la o distanţă considerabilă. Practic, un simplu exerciţiu matematic ne spune că în acest moment Steaua are în România fani cît toate celelalte echipe la un loc.

Astfel de sondaje au marja lor de eroare. În plus, un sondaj care are ca temă fotbalul are o şi mai mare doză de relativitate. Pentru că e realizat pe un eşantion reprezentativ al întregii populaţii, şi nu al populaţiei amatoare de fotbal, al microbiştilor carevasăzică. Relativitatea se observă şi mai bine la celelalte capitole ale sondajului, unde, spre exemplu, Barcelona are un procentaj chiar mai bun decît Steaua, 42 la sută (pe doi e Real Madrid cu 19 la sută), iar Messi, cu 50 la sută din preferinţe (pe doi e Cristiano Ronaldo cu 17 la sută), adună procente de două ori mai mult decît Hagi, lider în ierarhia fotbaliştilor români preferaţi. În aceste cazuri celebritatea este decisivă, notorietatea influenţează clar răspunsurile.

Ce e de remarcat însă este faptul că Steaua scade în acest sondaj faţă de cel realizat tot de IRES în 2009. Scade cu 5 procente, de la 44% la 39%. Explicaţia vine din multiplele scandaluri în care a fost implicată echipa prin intermediul finanţatorului său, dincolo de lipsa performanţelor. Cele 44 la sută aveau acoperire în rezultate, în meciurile de Liga Campionilor disputate, chiar şi în acea eliminare de la Middlesbrough, căci şi astfel de momente de tristeţe ajută la atragerea de fani.

Dar nu doar Steaua a scăzut în aceşti doi ani. Dinamo e în aceeaşi situaţie, poate chiar mai dramatic, căci de la 16% a ajuns la 12%. 5 procente din 44 înseamnă cu mult mai puţin decît 4 procente din 16. Dinamo a dispărut complet din paragrafele performanţelor în această perioadă, în schimb, a apărut din abundenţă în zona scandalurilor, a mondenităţilor, a neregulilor financiare şi a corupţiei. Şi aici vina e a celor, sau a celui, din frunte.

Şi Rapid a scăzut faţă de acum doi ani, dar un singur procent, aflîndu-se pe undeva în marja de eroare, ceea ce înseamnă că rapidiştii rămîn cea mai omogenă comunitate de fani, cea mai fidelă, căci nici la Rapid nu putem vorbi în această perioadă de performanţe.

Componenta estetică e foarte importantă în acest tip de sondaje. În jurul nucleului constant de suporteri, fideli indiferent de rezultate, navighează cei care se ghidează după ceea ce văd la televizor sau în presă. Cel mai bun exemplu este FC Barcelona, care în 2009 strîngea 22 de procente, iar în 2011 sare la 42%, în toată această perioadă Real Madrid stagnînd la 19%. Rezultatele obţinute, fotbalul estetic oferit, dar şi strategia excelentă de imagine gîndită de oameni specializaţi şi, probabil, plătiţi cu mulţi bani, toate acestea ajută.
Imaginea contează, aşadar, şi în fotbal. Dacă ar înţelege asta şi cei din fotbalul românesc ar fi excelent.