Un număr 1 fără alte 10 numere

Toată lumea aşteaptă miracole de la Messi, uitînd că fotbalul e un joc de echipă, iar Argentina nu e Barcelona

Ieşit dintr-un alt sezon excepţional cu FC Barcelona, Leo Messi a intrat abrupt direct în mijlocul unui uragan de critici […]

Toată lumea aşteaptă miracole de la Messi, uitînd că fotbalul e un joc de echipă, iar Argentina nu e Barcelona

Ieşit dintr-un alt sezon excepţional cu FC Barcelona, Leo Messi a intrat abrupt direct în mijlocul unui uragan de critici în Argentina, la Copa America, căci ţara gazdă nu izbuteşte să depăşească pragul mediocrităţii, altfel spus al evoluţiilor aflate foarte aproape de penibil.

A-l avea pe Messi nu e totuşi o garanţie a succesului. Cel mai bun jucător din lume pare complet altul, de parcă în Argentina ar fi mers un frate geamăn şi mult mai puţin talentat. Încă o dată se confirmă că, într-un sport de echipă, nimeni nu poate reuşi pe cont propriu, fără ajutorul colegilor. Argentina a încercat să fabrice un modul cît mai apropiat de al Barcelonei, pentru a-l pune în valoare pe cel mai bun fotbalist al planetei. Însă nu tactica e cea care contează, ci, mai degrabă, celelalte 10 nume dimprejur. La Barcelona, Messi joacă un fals 9, cu libertate de mişcare şi posibilitatea nelimitată de asociere cu colegii. Aici e problema Argentinei. În linia de mijloc avem trei numere 5, Cambiasso, Mascherano, Banega, la Barcelona e un număr 5, Busquets, şi două numere 10, Xavi şi Iniesta. Messi încearcă să facă tot ceea ce face la Barcelona, însă, dincolo că una e să-ţi paseze Xavi şi alta Banega, echipa sa de azi nu are acel joc fără minge, acea basculare în grup către zona de posesie pe care o are Barcelona, care la televizor nu se vede mereu, însă pe viu e lesne observabilă.

Toată lumea obişnuieşte să-l compare pe Messi cu Maradona şi să pretindă că Diego ar fi ţinut de unul singur în spate pe Napoli şi Argentina. E o analiză simplistă, a unora care nu au datele complete. Napoli în acea vreme însemna şi Careca, Alemao, Ferrara, Salvatore Bagni, De Napoli ori Carnevale. Iar Argentina din ’86 îi mai avea pe Valdano, Burruchaga, Ruggeri ori Sergio Batista, actualul selecţioner.

La tenis e simplu. Djokovici e acum peste Nadal şi e numărul unu. La fotbal, Messi e numărul unu, dar de unul singur nu poate bate pe nimeni.