Pălăria lui Răzvan

Reprezentantul fotbalului feminin în Comitetul Executiv anunţă că la FRF a înflorit democraţia!

Colegul Viorel Tudorache a realizat în „Gazeta” de ieri un interviu memorabil. Eroul demersului se numeşte Marian Pălărie şi este membru în Comitetul Executiv al FRF, ca […]

Reprezentantul fotbalului feminin în Comitetul Executiv anunţă că la FRF a înflorit democraţia!

Colegul Viorel Tudorache a realizat în „Gazeta” de ieri un interviu memorabil. Eroul demersului se numeşte Marian Pălărie şi este membru în Comitetul Executiv al FRF, ca reprezentant al fotbalului feminin. Domnul Pălărie e preşedintele clubului Sporting Craiova, iar la şedinţa în care mai-marii fotbalului nostru au despicat firul întrebării „cu Răzvan sau fără?”, dumnealui a votat pentru rămînerea pe poziţie a lui Lucescu junior.

„Cum de aţi avut curajul să-l înfruntaţi pe Mircea Sandu?”, vine provocarea gazetărească. Interlocutorul pleacă după fentă. „Comitetul Executiv nu e masa de manevră a lui Mircea Sandu aşa cum se scrie în presă”. Vai, vai, domnu’ Marian, mii de scuze! După mai bine de două decenii în care fraierii din presă am crezut că aşa stau lucrurile, că Mircea Sandu, cînd singur, cînd la umbra răposatului Mircea Angelescu, cam face jocurile, iată că apare un tip tare pe poziţii şi spune „eroare!”. Ştiţi ce vechime are domnul Marian Pălărie în cîmpul muncii, pardon, în Comitetul Executiv? 5 luni şi restul zile. La o astfel de experienţă, ori e din cale afară de credul, ori ne ia de proşti, ori la viitoarele alegeri pentru şefia FRF, Mircea Sandu are un contracandidat periculos. Unul capabil să i-o reteze din capul locului. Să-i spună, precum în interviul de ieri, „pînă aici, Naşule!”. Cu democraţia nu te pui!

„Preşedintele nu mi-a zis niciodată cum să votez”. Aici s-ar putea să aibă dreptate domnul Pălărie. Sînt destui alţi membri în Comitetul Executiv cărora să li se mai fi şoptit pe ici, pe colo. În special reprezentanţii fotbalului de la oraşe şi sate. Vajnicii piloni din teritoriu. Talpa ţării. Adică exact aceia prin care preşedintele federaţiei a obţinut ce şi cum a vrut în cei 20 de ani de domnie. E adevărat, a obţinut şi bune şi rele. În general, cam asta a fost politica, la fel şi rezultatele. Nici aşa, nici aşa. Nici prea-prea, nici foarte-foarte. Fuga de responsabilitate, cînd era cazul, spălatul pe mîini.

La fel au stat lucrurile şi joia trecută. Mircea Sandu s-a pus la adăpost. Dacă Răzvan bate Bosnia, la suprafaţă va ieşi votul democratic din Comitet. Şi cine l-a girat, dacă nu Mircea Sandu? Dacă nu, va arăta cu degetul spre aceeaşi adunare. Să nu-mi spuneţi că, venit pe calul alb al realegerii printre dregătorii UEFA, Naşul s-ar fi împiedicat de cioturile întîlnite la şedinţa de la Casa Fotbalului!