Bistriţa – CFR, un blat despre care nu vorbim

Ne-am pierdut fiorul jurnalistic? Presa de astăzi face mai mult comerţ sau livrează informaţie mai mult decît investigaţie. E vorba de presa sportivă. Exceptînd cazul „Ridzi”. Cu cazul Ridzi, Gazeta a arătat că are o echipă de jurnalişti redutabilă. Şi […]

Ne-am pierdut fiorul jurnalistic? Presa de astăzi face mai mult comerţ sau livrează informaţie mai mult decît investigaţie. E vorba de presa sportivă. Exceptînd cazul „Ridzi”. Cu cazul Ridzi, Gazeta a arătat că are o echipă de jurnalişti redutabilă. Şi în anii din urmă, anchetele cotidianelor de sport ţineau prima pagină. Zile în şir. Eram perseverenţi, agresivi, răi, şicanam încontinuu, descopeream, nu le dădeam linişte, pentru că asta voiau, linişte. Voiau să nu se vorbească şi să nu se afle de măgăriile şi blaturile pe care le făceau. Să nu se afle de banii murdari pe care-i plimbă între ei. Nu. Atunci cînd ei credeau că, gata, ne-am oprit, atunci loveam şi mai puternic. Ne ameninţau că ne împuşcă de la brîu în jos, dar o luam de la capăt. Primeam telefoane de ameninţare legate de ancheta „Loteria”, dar strigam la ei prin receptor şi-i invitam să citească ziarul de a doua zi. Le mai livram un glonţ alb pentru unul de plumb.

Astăzi, constat că se întîmplă un lucru incredibil. Tocmai omul pe care-l acuzam de cele mai mari aranjamente în fotbalul românesc, Jean Pădureanu, supranumit „tăticul blaturilor”, face un denunţ. Luni a jucat împotriva CFR-ului. La el acasă. Şi după 0-0 la pauză, ai lui au pierdut cu 3-0. Zice Pădureanu: „Mă întrebaţi de meci aranjat? Întrebaţi-i pe cei de la CFR, vă rog! Eu mă simt trădat de jucătorii mei. La penalty mi-a picat fisa. Nu vreau să explic mai mult. Mulţumiţi-vă cu ce v-am spus”. Mulţumim frumos, Jean Pădureanu! De fapt, ne spui că după 20 de ani nu s-a schimbat nimic. Ceea ce ai semănat aia culegi. Sper totuşi că nici noi, jurnaliştii, nu ne-am pierdut simţurile şi n-am obosit după 20 de ani. Nu-i lăsăm, de dragul fotbalului!