Vă mai amintiţi de „proiectul CFR”?

Paradox la Cluj: a curs cu trofee, dar a încremenit viitorul

Celor care se săturaseră de eternul duel Steaua – Dinamo, care iată că scufundă în mlaştina bălăcărelii pe cei mai mari antrenori români, CFR Cluj le-a zîmbit ca o […]

Paradox la Cluj: a curs cu trofee, dar a încremenit viitorul

Celor care se săturaseră de eternul duel Steaua – Dinamo, care iată că scufundă în mlaştina bălăcărelii pe cei mai mari antrenori români, CFR Cluj le-a zîmbit ca o oază de refugiu. Mult înaintea primului titlu, adică în anii în care se vorbea de Şunda, Anca şi Tilincă, şi în care stadionul ciudat în formă de „L” – o tribună plus peluza – nu era pavat cu steluţele Champions League.

Din oaza de refugiu, povestea s-a transformat uşor-uşor în „proiectul CFR”. Parcă asta era expresia cu care „doctorul Iuliu Mureşan” dădea consultaţii în tot mai desele apariţii tv. La un moment dat avea şi destule motive. CFR-ul crescuse în fotbalul românesc precum eroii din poveştile copilăriei. Curgeau succesele, udate şi cu tot mai dese greşeli de arbitraj, creşteau pretenţiile. Ciudat însă, clubul devenit model de performanţă şi management s-a transformat în timp într-un proiect încremenit. Chiar dacă vitrina din sediul clubului gîfîie de cupe, plachete şi fotografii de neuitat.

Bani au fost, achiziţiile de jucători au transformat Gruia în veritabilă sală de aşteptare, dar „proiectul” pîrîie din toate încheieturile. După 7 etape, CFR-ul are o medie amărîtă de un punct şi un pic pe meci. Ruda mai săracă financiar, dar cu tradiţie, şi ce tradiţie!, adică „U”, se uită peste umăr din treimea de sus a clasamentului. În două vizite prin Capitala pe care altădată o lăsa în friguri, campioana en-titre a luat 5 goluri la zero şi patru cartonaşe roşii! Ce-o fi în sufletul şi buzunarele lui Arpad Paszkany!

L-am întrebat acum cîţiva ani pe Iuliu Mureşan despre o amintire de prin noroaiele începutului. Preşedintele cu palmaresul de invidiat al ultimilor ani s-a pus pe povestit: „Jucam un meci cu Minerul Sărmăşag, la ei. Terenul era o mlaştină, tribuna aproape se prăbuşea. Dar asta n-a fost nimic. La un moment dat, în spatele unei porţi, au dat drumul la o bandă transportoare de cărbune. Huruia de ziceai că trăieşti pe viu un film horror. Am pierdut cu 1-0”.

Poimîine, la Cluj vin Basel şi imnul Ligii Campionilor. Poate e cazul să afle sau să-şi mai aducă aminte cineva cum huruia banda de cărbune de la Sărmăşag.