Declaraţie de dragoste
Barcelona are de recuperat un scor greu cu Inter. Fanii catalani vor să pună şi ei umărul la calificarea în finala Champions League
Barcelona – Inter e o ciocnire a două civilizaţii fotbalistice. Jocul spaniolilor seamănă cu o prezentare de […]
Barcelona are de recuperat un scor greu cu Inter. Fanii catalani vor să pună şi ei umărul la calificarea în finala Champions League
Barcelona – Inter e o ciocnire a două civilizaţii fotbalistice. Jocul spaniolilor seamănă cu o prezentare de modă, la care nu ştii ce să admiri mai întîi: prestaţia individuală sau spiritul echipei. La Inter avem de-a face cu fotbalul gîndit în laboratoarele marca Jose Mourinho. După prima jumătate, italienii conduc cu 3-1, iar vocea rece a statisticii partidelor din cupele europene spune că diferenţa e greu de recuperat.
Barcelona aduce cu Brazilia 1982, cea de la Campionatul Mondial din Spania. Două echipe pentru care fotbalul mai înseamnă bucuria copilăriei, bucuria aceea de curtea şcolii. Echipa lui Guardiola a avut 1-0 pe „San Siro”, dar a continuat să joace. Şi a pierdut cu scorul acela, cică, imposibil. Brazilia lui Zico, Socrates şi Falcao avea nevoie în ’82 de un egal contra Italiei ca să intre în semifinale. A egalat de două ori, la 1-1 şi 2-2, dar a continuat să joace. Nici nu şi-ar fi permis altfel. În precedentele 4 meciuri, marcase 13 goluri, deşi două dintre adversare se numiseră URSS-ul lui Dasaev şi Argentina lui Maradona. Avea să piardă cu Italia, pe bafta lui Paolo Rossi şi pe ziua cretină a propriului portar, un tip, Waldir Perez, bun mai degrabă să-l trimiţi să-ncaseze facturile la energie, bătînd din uşă în uşă. Atunci, în ’82, un jurnalist african îi mărturisea lui Ioan Chirilă pentru volumul-bijuterie „Espana” că între un Mondial şi un European există o diferenţă majoră: „<Europenele> se joacă fără Brazilia”.
În zilele ultimului „El Clasico”, ziarul „Marca” a prezentat un remember al ediţiei spaniole într-un serial dedicat istoriei Cupei Mondiale. Turneul care l-a avut pîna la urmă erou pe Rossi era înfăşurat într-un titlu-emblemă: „Brazilia, învingătoarea care a pierdut”.
Pentru Barca urmează returul. 90 de minute, sau cine ştie cîte vor fi, de recurs. Pe gsp.ro a fost postat zilele trecute un articol emoţionant despre cum pregătesc fanii blau-grana revanşa cu Inter. „Ne-aţi bucurat de atîtea ori. Acum e rîndul nostru”. E doar una dintre ideile care îi mîngîie pe suporterii Barcelonei. Se fac apeluri pentru o coregrafie de excepţie în tribune, se sugerează inclusiv ca mii de oameni să conducă echipa lui Messi în drumul de la locul de cantonament la stadion. Fantastică declaraţie de dragoste faţă de jucătorii care au cîştigat două Ligi ale Campionilor în ultimii 5 ani şi care se află acum în pragul celei de-a treia finale! Cu un pic de şansă, am putea avea miercuri seară pe „Nou Camp” încă un meci despre care să povestim zile în şir. Sau mai mult.