Cătălin Oprişan

Reînvie personaje de legendă ale sportului. Este un fel de arheolog care dezgroapă poveștile uitate ale arenelor

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cătălin Oprişan
Da’ el de ce nu e plin de noroi?

Ceasurile arată 14:36 când se purcede la drum. 19 iulie 1900, proba de maraton a Jocurilor Olimpice de la Paris. Pe Sena sunt fix 41 de grade! Cei 14 curajoşi sunt cinci localnici, trei englezi, trei americani, doi suedezi şi […]

...

„Nita” – doamnă pe stradă, bărbat în echipă

La început, match-urile de football se dădeau sus, pe platoul de la „Artilerie”. Apoi, cu timpul, acolo, în Malaga lui 1920, locul fusese luat de Şcolile Saleziene, unde tinerii sărmani ori abandonaţi găseau alinare, dar obiceiul de a obosi mingea […]

...

„Cursa aceasta năprasnică”

Toată vara trebăluiseră ca să realizeze imposibilul: primul raliu românesc, pe distanţa Bucureşti-Giurgiu şi retur. De fondat se fondaseră pe 5 aprilie 1904, colo, la Otelul „Boulevard”: Automobil Club Român, a şasea instituţie de acest fel din lume.

27 de […]

...

Smaranda Brăescu a Poloniei a fost ucisă la Katyn

La 20 de ani, Janina iubea să cânte, să piloteze şi să „se dea cu paraşuta”. Cei care o cunoşteau spuneau că se pricepea de minune la toate trei, dar, după o perioadă de Conservator, renunţase la portativ.

Fata generalului […]

...

Două sticle de vin pe vârf, la 2.519m

Gustavo Schulze se trăgea din Orizaba, Veracruz, Mexic, acolo unde al său tată se iubise c-o localnică. Studiase la Munchen, parcase la Leipzig, cu doctorat la Institutul Geologic de aici. Se căţărase, de mic, pe munţi, asta făcea şi acum, […]

...

Negrul mută şi cîştigă

La trei ani, tatăl i-a murit de SIDA. La opt, malaria o doborîse. A descoperit şahul şi lumea i s-a părut mult mai frumoasă. Povestea Phionei Mutesi, ugandeza devenită cea mai tînără campioană africană din istorie

„Cînd te […]

duminică, 10 martie 2013, 9:25

La trei ani, tatăl i-a murit de SIDA. La opt, malaria o doborîse. A descoperit şahul şi lumea i s-a părut mult mai frumoasă. Povestea Phionei Mutesi, ugandeza devenită cea mai tînără campioană africană din istorie

„Cînd te naşti african eşti, automat, marginalizat de lume. Cînd te naşti ugandez eşti, automat, marginalizat de către africani. Cînd te naşti în Kawate, eşti, automat, marginalizat în Uganda. Cînd te naşti femeie, eşti, automat, marginalizată în Katwe”. Aşa-şi începe Tim Crothers, un jurnalist american, povestea despre Phiona Mutesi, o jucătoare de şah. O jucătoare de ce? Da, o să rîdeţi! Am văzut băieţii de la o „sală de fitness” din Ghana care se antrenează cu două pietre prinse de o bară de fier pe post de ganteră; am văzut copiii din Sudan care joacă biliard pe o masă făcută din chirpici, iar tacul e o ramură, strîmbă, de copac; am văzut băieţii din Nigeria care fugăresc un fes ce îmbracă un fular pe post de minge…

Pioniera
Phiona a vrut să spargă toate aceste bariere. Viaţa i-a început la trei ani. Atunci şi-a văzut tatăl murind în faţa ei. SIDA. Peste cîteva luni, o soră a „plecat” după părinte. Inaniţie. A rămas să aibă grijă de familie. Avea şapte primăveri. La opt, a primit „cadou” un giulgiu. Da, asta-i realitatea! Avea malarie, fază terminală. Se pregăteau s-o arunce în groapă şi să tragă, peste ea, o găleată de var. A refuzat…

La nouă, un misionar, Robert Katende, un tip ce încerca să schimbe lumea prin sport şi toţi îl luau de nebun, a descoperit-o. I-a pus în faţă o tablă de şah. Ea căuta un blid cu mîncare. El i-a dat o strachină plină cu ovăz. Plus o broşură cu reguli. Ea a refuzat. În Katwe, şahul era un sport numai pentru albi. Robert a contrazis-o. I-a băgat sub ochi cele 64 de pătrăţele şi a întrebat-o: „Vezi vreo diferenţă între ele? NU! Atunci, la treabă!”. A înţeles. Nu şi prietenii, care o aratau cu degetul. Şah îi trebuia ei? Zilnic, între casă şi locul misionarilor, băga cîte cinci – şase kilometri. Dus…

Ea lua campionate, prietenele deveneau mame…
La 11 ani, a cîştigat campionatul naţional de tineret, într-o ţară în care peste 50 la sută din populaţie, undeva pe la 19 – 20 de milioane de oameni, au pînă în 15 ani!!! Într-un oraş în care, conform datelor din 2011, jumătate dintre fete sînt mame!!!

Aşa intuia că are: 11 ani. „Intuia”, pentru că data exactă a naşterii nu i-o cunoştea nimeni! Apoi, graţie şahului, a putut ieşi, pentru prima oară din Uganda… Pînă în Sudan… A zburat cu avionul şi a dormit la hotel. Inimaginabil pentru un tînăr ugandez. Superlativul absolut al luxului… Au luat-o la băşcălie. „Ai călărit pasărea argintie?”. Se simţea ca-n poveştile lui Karl May, cu Winnetou…

În 2010, a ajuns în Siberia. Da, din Katwe, la Olimpiada de Şah de la Hanti-Mansisk… A zărit ceva ce văzuse numai în cărţi: zăpadă. A devenit prima femeie care cucereşte un titlu la şah şi e născuta în Uganda. Luase un titlu FIDE. Logic, în Katwe nimeni nu a înţeles nimic din toată povestea. Nu a avut cu cine să se bucure. S-a îngrijit doar ca frăţiorii ei să aibă mîncare în acea seară, s-a tras într-un colţ şi, acolo, singură, stingheră, şi-a sărutat aurul de la gît… Atunci şi-a stabilit noua barieră: să ajungă mare maestră… Dis de dimineaţă, trei domni, traşi la costum, i-au mai adus o diplomă. Pe ea scria: „Pentru cea mai tînără campioană de şah din istoria Africii!”. A dat o fugă pînă la misionari, a intrat pe net, a căutat. Wowwww, era cea mai tare dintre 1.032.532.974 de oameni. Populaţia Continentului Negru.

Vedetă din sah: filme, cărţi
Unii i-au spus ca şahul i-a schimbat viaţa. Că la New York se lansează cărţi cu ea. Că pe You Tube găseşti filme cu „Phiona Mutesi”. Că studiourile „Disney” i-au cumpărat drepturile pentru a face un film despre a sa viaţă. N-o interesează.

Deasupra patului tare, din Katwe, a scris, cu un marker roşu: „Şahul e al naibii de frumos încît să-ţi pierzi toată viaţa cu el”…Nu l-a cunoscut pe marele maestru olandez Hans Ree, dar tare-i place cum le zice…
mutesi1.jpg
Nu vă uitaţi pe fundal! Nu priviţi nici măcar tabla de joc! Ochii Phionei spun totul…


mutesi2.jpg
Visa? Stătea în faţa elevilor şi preda. În spate, o carte cu chipul ei. Nu, era realitatea

Comentarii (23)Adaugă comentariu

GOLOMBIOSCHI ILIE (6 comentarii)  •  10 martie 2013, 10:01

Foarte interesant articolul, ne arata ca talentul poate exista acolo unde nu te astepti.

hardalias (2 comentarii)  •  10 martie 2013, 10:54

Un articol extraordinar, asteptam cat mai multe articole de genul asta !

Flaviu (16 comentarii)  •  10 martie 2013, 11:59

O lectie deosebita de viata.

mircea (4 comentarii)  •  10 martie 2013, 12:15

Cataline tu TREBUIE sa predai jurnalism!RESPECT!

vasim (37 comentarii)  •  10 martie 2013, 13:14

Uite cum sportul este pentru multzi copii o scapare din mediul saracacios in care s-au nascut.
Le ofera o sansa nesperata la viatza!

moromete anm (45 comentarii)  •  10 martie 2013, 19:33

cand pune nea’ Oprisan mana pe tastatura/”condei” se termina totul!pentru articolele de genul merita sa astepti duminica!!

addy (14 comentarii)  •  10 martie 2013, 20:26

superb

dan (226 comentarii)  •  10 martie 2013, 20:28

Phiona Mutesi a inteles ca sahul este singura scapare din mizerie pentru ea si fratii ei . Astfel cu ajutorul acelui misionar ea a spart toate barierele, reusind ce nu reusise nici o femeie de acolo.

Negrul mută şi cîştigă « Sah cu Ceausescu (77 comentarii)  •  10 martie 2013, 20:57

[…] Articol scris de Catalin Oprisan in 10 Martie , 2013 pe http://blogsport.gsp.ro/oprisan/2013/03/10/negrul-muta-si-cistiga/ […]

Mirel (1 comentarii)  •  10 martie 2013, 21:41

Felicitari pentru articole!

Eugen Borbely (3 comentarii)  •  10 martie 2013, 21:52

Chiar simpatic!
Şi eu care credeam că în România există numai Becali. Să fie vreun an şi mai bine de când nu am mai văzut un articol despre şah?
Mai există sportul ăsta la noi? Cândva se zicea că oina este sportul naţional. Nu am văzut vreun articol despre oină, sau nu aduce rating ca Dragomir ori alţi români adevăraţi…
Succes, eu citesc în continuare, chiar dacă trebuie să sar peste becaliadă şi altele de acelaşi gen.

gima (99 comentarii)  •  10 martie 2013, 22:11

bravo tata! sa-ti cresca mare bebicul!

Emil (2 comentarii)  •  11 martie 2013, 7:32

Ma surprindeti cu un asa articol ! Credeam ca nu stiti altceva decit :gigi,mitica,mm,cruduta……….. .FELICITARI !!!!!!!! Va mai astept !

Claudiu (1 comentarii)  •  11 martie 2013, 9:13

Eu nu stiu sa joc sah, dar am atras atentia, in numeroase ocazii, sa se organizeze concursuri de sah in scoli, pentru cei care cunosc sahul, dar si pentru cei care vor sa cunoasca sahul. Acest articol ne arata ca nici o bariera nu este de netrecut, atunci cand vrei sa faci ceva bun in viata. Chiar daca viata acestei fete poate fi scenariu de film de drama, exemplul acesteia poate inspira pe oricine vrea sa faca ceva bun in viata. Si de ce nu ar fi sahul – sportul recunoscut pentru faptul ca ordoneaza mintea si dezvolta inteligenta?

laurentiu (9 comentarii)  •  11 martie 2013, 10:02

frumos! ceva nou in articolele tale! bafta!

paul (3 comentarii)  •  11 martie 2013, 11:07

Frumos articol, frumoasa poveste, frumoasa Africa, frumos sport! Bravo, Catalin!

m (1 comentarii)  •  11 martie 2013, 20:34

Multumesc de asemenea minunate stiri! Felicitari pentru atitudine !O singura atragere atentie, legata strict de alegerea cuvantului ‘Negrul’ in titlu. Inteleg scopul utilizarii in acest context ca neavand o conotatie negativa si in nici un caz nedorind a jignii. Doar cred ca poate jocul de cuvinte nu era absolut necesar.
Seara buna si la mai multe astfel de articole!

ciocaltea (1 comentarii)  •  12 martie 2013, 15:05

Pentru iubitorii de sport vedeti pe frsah stirea cu participarea Ro la Cupa Mondiala feminin, unde fetele au terminat astazi pe 8 din cele mai bune 10 echipe din lume.
Sahul in scoli este foarte raspandit in tara, nu este promovat dar activitate se face.

dica14 (1 comentarii)  •  12 martie 2013, 19:49

MII DE RESPECTE PENTRU CATALIN OPRISAN .CUM DE ZIARISTI ADEVARATI APAR ASA PUTIN PE STICLA IN TIMP CE OAMENI PLINI DE VENIN SI URA APAR TOT TIMPUL. ESTI IMPARTIAL, CORECT ,COMIC IN SENSUL BUN AL CUVANTULUI, O PLACERE SA TE URMARIM. RESPECT.

Stefan (1 comentarii)  •  14 martie 2013, 13:57

Federatia Internationala de Sah FIDE sustine financiar, la Olimpiade, echipe din tarile sarace ale lumii. Este imbucurator ca efortul local al unui pastor, conjugat cu suportul FIDE, a facut posibil ca aceasta fata, nascuta in 1993 conform FIDE, sa ajunga sa joace la doua olimpiada de sah, a doua fiind organizata anul trecut la Istanbul. Intradevar, este candidata de maestra FIDE, primul nivel de pe scara titlurilor acordate de federatia internationala. Din pacate pentru ea, din septembrie 2012 nu a mai jucat niciun turneu care sa conteze pentru calculul rating-ului ELO. Probabil ca nu se organizeaza prea multe turnee in Uganda, iar fetita nu are nici posibilitati ca sa joace in turnee organizate departe de casa.
Am avut sansa de a ajunge la Olimpiada de sah pe echipe de la Torino, din iunie 2006. Intr-o zi am vazut cum o fetita dintr-o echipa africana aduna pachete (sigilate) cu felii de paine (usor dulci si prajite) pe care altii jucatori nu le consumasera la micul dejun. De mentionat ca italienii erau extrem de restrictivi la cantina din Satul Olimpic, in sensul ca, daca luai o piersica nu aveai voie sa mai iei si o sarlota. Probabil ca fetita le aduna ca sa le daruiasca rudelor si prietenilor. Mi-am dat seama ca, atunci cind ajunge la un copil sarac din Africa, un astfel de pachet nu se poate compara nici macar cu cea mai scumpa ciocolata din lume…
Este remarcabil faptul ca la Olimpiade participa jucatori precum fetita prezentata in articol pentru ca acestia au o sansa fantastica de a cunoaste lumea, de a-si largi orizonturile. Cred ca astfel de copii au, prin practicarea unui sport la nivel de performanta, o motivatie suplimentara de a-si depasi conditia…

misu (3 comentarii)  •  14 martie 2013, 19:17

Bravo Oprisane, multumim pentru umbra de speranta, intr-o lume in care parca totul se innegreste si se contracta ! O poveste emotionanta care ne arata ca vointa/pasiunea/ambitia nu au limite ! Sau ma rog exista, dar pentru unii oameni sunt aproape de infinit !

Kadikoy Escort (1 comentarii)  •  16 martie 2013, 18:55

Frumos articol, frumoasa poveste,Yes

Elena Vatavu (1 comentarii)  •  13 martie 2022, 17:33

Astazi am vazut filmul! Emotionant!

Comentează