Tripla păcăleală
Întreaga lume se declară dezamăgită de așa-zisă finală a campionatului, încheiată în Gruia fără gol, ba și, de necrezut, fără măcar un singur șut pe spațiul porților!
Normal că iubitorii fotbalului și, înaintea lor, specialiștii sunt nemulțumiți de un duel care n-a arătat nimic. Pe de altă parte, cine s-a așteptat să arate?! Eu nu, din moment ce scriam aici, acum două săptămâni, că „Dan Petrescu vrea să câștige și-l interesează mai puțin cum își atinge scopul. Echipa lui nu se aruncă și nu riscă… Filosofia ei nu e să impresioneze, ci să învingă. Pentru ea succesul contează, detaliile nu”.
Logic, CFR a rămas fidelă acestei concepții și duminică, în meciul cu FCSB. Deși „Bursucul” a susținut după meci că a țintit victoria, n-a lăsat să se înțeleagă asta. Cu precădere în prima repriză, când a ieșit rar din carapace, formația clujeană a părut preocupată să se apere, nu să atace. Altfel, nu i-ar fi ținut pe Omrani și pe Deac mai lipiți de colțurile careului propriu decât de al bucureștenilor. FCSB a dominat până la pauză, uneori autoritar, dar a reușit să-și creeze o singură ocazie de gol, irosită de Man.
După reluare, încurajată și de bara lui Vinicius din minutul 45+1, campioana a avansat liniile și a devenit mai agresivă. Deși a renunțat la mingile înalte și lungi, la bătaie, tot nu s-a expus, conștientă că o remiză albă nu i-ar încurca socotelile. A trecut din nou pe lângă gol la bara lui Moutinho, numită așa impropriu, deoarece, ca și la Vinicius, mingea a lovit stâlpul porții. În ansamblu, repriza secundă i-a aparținut unui CFR mai vioi, dar nu neapărat mai decis, fiară sătulă, nu înfometată.
În asemenea condiții, FCSB era obligată să forțeze ca să rămână în cărți. Cum spuneam, a încercat ceva la început, apoi a slăbit ritmul și chiar l-a pierdut. Teja, sau cine hotărăște la roș-albaștri, n-a îndrăznit să recurgă la două vârfuri împinse. I-a folosit pe Gnohere și pe Hora, dar nu în același timp. Man a părut eficient în defensivă și rătăcit în ofensivă, în vreme ce Fl. Tănase a fost discret. Lipsit de chef, apatic, Fl. Coman a stat ascuns printre „ceferiști”, pe post de figurant. Înger cu Sepsi, demon cu CFR.
Când l-a înlocuit pe Moruțan cu Coman contra lui Sepsi, Teja a tras lozul cel mare. În Gruia, a schimbat invers și a dat greș. Ca să-și laude tangențial băieții, Petrescu i-a ridicat adversarului mingea la fileu: „FCSB are calitate peste tot. De la primul până la ultimul jucător”. De discutat, cert e că duminică nu s-a văzut asta. Să fii FCSB și să te lamentezi că-ți lipsește Pintilii, un mijlocaș important, care a împlinit însă 34 de ani, nu constituie un titlu de glorie. Îmi cer iertare, dar mă îndoiesc că o echipă care-i are căpitan pe L. Filip și titular pe Teixeira la 38 de ani e îndreptățită să spere la performanțe de răsunet. Drumul ei ar trebui să se înfunde repede.
Am asistat, din păcate, la o partidă anonimă, urâtă, ce nu le-a făcut cinste fruntașelor clasamentului. Totuși, deoarece a obținut un rezultat favorabil în lupta pentru victoria finală, Petrescu și-a apropiat sacii de căruță și se pregătește să-i urce. Dar a repeta că stilul CFR-ului e unul pragmatic nu mai reprezintă un compliment. Dimpotrivă, aduce a blam, a ironie. Întrucât a scăpat cu fața curată, se poate zice că „Bursucul” l-a păcălit de data asta pe Teja. Trist e însă că, tutelând un joc zgârcit, la ciupeală, păcălește fotbalul. Odată cu el, și publicul.