O propunere îndrăzneață

Zilele trecute, în cadrul Târgului Internațional de carte de la Salonic, a avut loc lansarea variantei în greacă a volumului "Olimpiadele lui Zappa" de Horia Alexandrescu.

Distins în 2004 cu Premiul pentru jurnalism „Pamfil Șeicaru”, acesta a iscălit de-a lungul timpului remarcabile lucrări cu tematică sportivă. Printre ele, „Olimpiada californiană”, „Steaua, campioana Europei”, „Gruia, Mister Handbal” etc. Lucrarea despre „Olimpiadele lui Zappa” a apărut la București în 2016, scoasă de Editura Vivaldi.

Până la detalii despre manifestarea de la Salonic, aflați cine a fost Evanghelie Zappa. Un aromân, vlah macedonean, care s-a stabilit în 1831, după studii de agronomie la Sorbona, în Broșteni de Ialomița, 10 kilometri de Urziceni. Acolo va ctitori o școală și o biserică, în apropierea cărora va fi înmormântat. Întâi a arendat o moșie întinsă, apoi a cumpărat-o, iar grație comerțului înfloritor cu grâne a devenit unul dintre cei mai bogați moșieri din sudul țării.

Vizitat de Cuza și de Kogălniceanu, cel ce se recomanda „român de origine greacă” a contribuit decisiv la renașterea Jocurilor Olimpice. Ar trebui socotit pionier al lor. Ba chiar, conform lui Alexandrescu, precursor al lui Pierre de Coubertin, unanim perceput ca fondatorul JO moderne în 1896. Înaintea baronului francez, Zappa a inițiat și a finanțat Întrecerile Panelene din anii 1859, 1870, 1875 și 1889, considerate deschizătoare de drumuri în epoca olimpică modernă. Ca atare, statui ale acestui mecena, care a mai subvenționat ridicarea Zappeionului din capitala Eladei, întemeierea Academiei Române și a bibliotecii ei, pot fi întâlnite la Atena și la București. Ultima dezvelită la sediul COSR în 2016.

Tocmai pentru că susține că participarea lui Zappa la reînvierea JO merită o grabnică reevaluare, în sensul recunoașterii aromânului ca înaintaș al lui Coubertin, cartea în discuție a stârnit un interes deosebit. Mai ales în Grecia. În ideea că ea propune repararea unei grave nedreptăți, restituire în genul celei a severineanului Ștefan Odobleja. Mai nou, pe bază de documente, doctorul Odobleja e declarat întemeietor al ciberneticii, denumită de el Psihologie consonantistă, apreciindu-se că a făcut această descoperire înaintea matematicianului american Norbert Wiener.

Festivitatea de la Salonic, desfășurată în fața unui numeros public și a membrilor Consulatului României din localitate, s-a bucurat de prezența academicianului Constantin Bălăceanu-Stolnici și a reputatului profesor Cosmin Dumitrescu (vezi foto), alături de care autorul Olimpiadelor lui Zappa s-a simțit, cum mărturisea, „extrem de onorat”. La rându-ne, îi transmitem sincere felicitări, însoțite de o cordială invidie profesională.