Mîna moartă Zoltan Kovac

Am intuit că acest Zoltan Kovac, maghiaro-croato-belgianul adus de Burleanu la Federație pe post de salvatore della patria, nu e cine s-a lăudat că e

Am intuit că acest Zoltan Kovac, maghiaro-croato-belgianul adus de Burleanu la Federație pe post de salvatore della patria, nu e cine s-a lăudat că e. Din care motiv nici nu m-am mirat aflînd că reputatul Michel Sablon, părintele programului de revigorare a fotbalului belgian, a declarat că n-a auzit în viața lui de antrenorul pe care, legați-vă repede centurile!, Charleroi l-a dat afară în 2011 după 11 zile!

Altminteri, nu mă alătur celor care-l arată pe Kovac cu degetul din cauza lui Ianis. E posibil ca directorul de dezvoltare al FRF să nu fi vrut să-l insulte pe fiul lui Hagi cînd i-a strigat “Băiețele, tu ești un nimeni, ești un zero!”. Poate că, nu foarte stăpîn pe limba engleză, omul nu și-a găsit cuvintele potrivite. Sincer, nu cred că trebuia făcută zarvă pe marginea întîmplării chiar dacă, logic, Ianis și tatăl lui s-au simțit ofensați.

Mă așteptam însă, iarăși sincer, ca Zoltan Kovac să încerce să limpezească situația. Să ofere o explicație, o lămurire. Să ne convingă că n-a urmărit să jignească pe nimeni și, cu atît mai puțin, să umilească. Numai că, surprinzător, federalul nu s-a apărat, ci a ieșit la atac cu afirmația “În România, marea greșeală este că rezultatul muncii se ia în considerare doar după scorul meciurilor. Noi avem un proiect pe mulți ani”.

Deși Kovac are ceva dreptate, nu strica să fi precizat ce înțelege el prin noi. Noi, adică cine, el și Burleanu, el și Papa de la Roma, cine?! În completare, i-aș aminti înaltului oficial că antrenorii sînt peste tot în lume judecați în funcție de rezultatele echipelor lor. Păstrați în funcție ori, dimpo-trivă, trimiși la plimbare. Poate că nu-i ce-ar trebui, dar e una dintre legile nescrise ale fotbalului. Bună sau nu, trebuie acceptată și respectată ca atare.

Mi-aș mai îngădui să-i împrospătez memoria lui Kovac cu amănuntul că, pe parcursul unui an de activitate, n-a reușit să schimbe nimic important, să modernizeze. A ținut-o însă din eșec în eșec, unul mai trist ca altul! Selecționatele pe care le-a tutelat, U19 a lui Doru Isac și U17 a lui Bogdan Vintilă, au dezamăgit crunt. Prima a pierdut la turneul preliminar din Georgia toate întîlnirile, 0-1 cu Cipru și cu Muntenegru, 1-3 cu Georgia, iar cealaltă a imitat-o în Anglia, învinsă fiind pe linie la turul de elită, unde se calificase cu Răducioiu pe bancă, 0-3 cu Slovenia, 0-2 cu Norvegia și 1-2 cu Anglia!  Evident, mai rău nu se putea.

Ignorînd asemenea adevăruri, menite să demonstreze cît se pricep Kovac et Comp., acesta insistă cu “un proiect pe mulți ani”. Ce proiect, vorba unui internaut, acela prin care să nu pierdem mai mult de 75 la sută din meciuri și să nu primim mai mult 1,5 goluri pe meci?!

Hai să rămînem cu picioarele pe pămînt și să întrebăm unde își imaginează Kovac că se află cînd are pretenția, alții i-ar zice tupeul, să nu-i ceară nimeni socoteală cu lunile, deși formațiile de care răspunde ne-au obișnuit cu înfrîngerile?!

Charleroi l-a demis în 11 zile, iar la București s-a aciuat sub umbrela unui fanfaron habarnist și continuă să încurce lucrurile de un an! Trai pe vătrai, de jupîn, cu Burleanu în capul mesei!

Pentru final, aș avea o rugăminte la Kovac și la Burleanu: să nu ne mai împuie capul și să ne ia de guguștiuci că ne confundă! Chiar nu înghițim orice minciună, orice balivernă.